Alfabetul inventat de un rege

hangul

Traducatorii nostri autorizati din Craiova si-au continuat periplul prin universul scrierilor si au ajuns la un alfabet cu o poveste interesanta prin faptul ca i se cunoaste inventatorul cu precizie, spre deosebire de altele explorate de membrii centrului de traduceri din Craiova, ale caror origini se pierd in negura timpului.

Alfabetul coreean, denumit hangul, este unul dintre putinele alfabete care pot fi datate cu precizie. Timp de un mileniu dupa ce au deprins arta scrisului, coreeni s-au folosit, in mod firesc, de caracterele chinezesti. Apoi, in anii 1443-1444, regele Sejong (1397-1450) a introdus o scriere alcatuita din 28 de litere. La introducerea noului sistem de scriere, s-a mentionat ca “insusi Majestatea sa l-a creat”. Aceasta mentiune avea, desigur, si rolul de a asigura ca noul alfabetul era acceptat de populatie, dar se pare ca, totodata, monarhul insusi contribuise la crearea sa. Sejong era un conducator extraordinar de invatat si clarvazator: in 1434 emitea un edict prin care isi chema supusii sa caute peste tot oameni cu stiinta de carte, indiferent daca erau de vita nobila sau de conditie umila si, mai mult, indemna pe totii locuitorii regatului sau sa citeasca, ba chiar si pe femei si fete (traducatorii nostri din Craiova constata cu amaraciune ca astazi se intampla exact pe dos).

Stiutorii de carte s-au impus cu inversunare noului sistem de scriere. Dupa mai bine de o jumatate de mileniu, scrierea hangul n-a reusit sa inlocuiasca in intregime caracterele chinezesti. Coreea de Nord, dominata de un regim dictatorial, a adoptat hangul in intregime in 1949 (unde este denumit chosongul), in schimb, in Coreea de Sud se foloseste un sistem mixt, constand din caractere hangul si chinezesti – cam in acelasi fel in care japonezii utilizeaza atat caractere kana silabice, cat si caractere chinezesti. Totusi, s-a constatat ca si Coreea de Sud se indreapta treptat spre adoptarea cu preponderenta a scrierii hangul.

Nu stie foarte clar cum a ajuns regele Sejong sa cocheteze cu ideea crearii unui alfabet. Coreenii se aflau in contact direct cu mongolii, care utilizau doua sisteme de scriere alfabetice, uigur si phags-pa, acesta din urma denumit dupa numele unui lama tibetan care a conceput, la cererea hanului Kubilai, un sistem de scriere bazat pe limba tibetana, care la randul ei pleca de la un model indian (membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova sunt intotdeauna fascinati de a aceasta curgere a influentelor pe care limbile le au una asupra altora). Interesul pentru budism (religie ai carei principali termeni erau redactati in scrierea alfabetice indiene) al regelui Sejong trebuie, de asemenea, sa fi contribuit la nasterea alfabetului hangul.

In prezent, alfabetul hangul consta in 24 de caractere, consoane si vocale. Spre deosebire, insa, de alfabetul latin, in cadrul caruia cuvintele sunt scrise prin litere dispuse secvential, in hangul caracterele sunt grupate in blocuri silabice de doua pana la cinci litere, dispuse de la stanga la dreapta sau de sus in jos. Traducatorii autorizati din Craiova tin sa ii linisteasca pe cei care s-au apucat sa calculeze combinatiile posibile: nu toate exista, dar fonologia limbii coreeene va fi subiectul unei alte povesti.

Bibliografie

Andrew Robinson, Istoria scrisului, Grupul Editorial Art, 2009

Sursa imagine: www.unilang.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.

Pinjin si romanizarea limbii chineze

Pinjin

Noua, celor de la biroul de traduceri autorizate din Craiova ne plac ironiile istoriei; una dintre ele, strans legata de domeniul nostru, al traducatorilor autorizati din Craiova, se refera la China si capitalismul care n-ar fi patruns in aceasta imensa tara si n-ar fi fost asimilat de locuitorii sai, daca n-ar fi fost initiativa unui lider comunist. Inca din 1936, Mao Zedong ii declara unui jurnalist american:

“Credem ca romanizarea este un instrument potrivit pentru combaterea analfabetismului. Caracterele chinezesti sunt atat de greu de invatat, incat pana si un sistem perfectionat de caractere simplificate sau de invatare a lor dupa metode mai simple nu-i ajuta pe oameni sa deprinda un vocabular bogat si cu adevarat eficient. Mai devreme sau mai tarziu, credem ca va trebui sa renuntam cu desavarsire la caracterele noastre, daca vrem sa cream o cultura de tip social, in care masele populare sa participe din plin.

De la aceasta idee a aparut pinjin (sau pinyin), scrierea chineza romanizata. Sarcina de a transpune limba chineza in acest sistem nu a fost deloc usoara, deoarece corespondentele sunetelor dintr-o limba intr-alta sunt deseori doar aproximative. Unele dificultati de transpunere s-au rezolvat prin diverse conventii, cum ar fi exemplu sunetului “zh” care, in romana s-ar pronunta ceva intre “ju” si “ciu” (mult timp, numele faimosului prim ministru chinez Zhou Enlai era scris in romana Ciu En Lai). Tot datorita adoptarii pinjin, multe nume consacrate folosite in afara Chinei s-au schimbat (Pekin a devenit Beijing, Canton a devenit Guangzhou).

Mai grea decat adaptarea sunetelor limbii la alfabetul latin a fost reactia maselor impotriva acestor schimbari, care au fost demarate in anii ’50 ai secolului trecut. Scrierea chineza este o arta in sine, iar cei care o practicau nu au fost prea incantati sa o vada inlocuita cu una straina, la fel cum nu au fost nici persoanele mai putin educate, care au vazut schimbarea scrierii ca pe un atac adus identitatii nationale a chinezilor (ca excelenti cunoscatori de limbi straine, traducatorii nostri din Craiova stiu ca o limba devina parte din propria persoana, dupa ce o practici indelung).

Ca rezultat al acestor framantari, s-a ajuns la o solutie de compromis numita digrafie, adica utilizarea in paralel atat a pinjin, cat si a caracterelor chinezesti, urmand ca fiecare dintre cele doua sisteme de scriere sa fie folosit in ariile de activitate in care se dovedeste a fi cel mai potrivit (de exemplu, pinjin este foarte potrivit pentru introducerea limbii chineze in calculatoare).

Sursa imagine: www.theworldofchinese.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.

Cand alfabetul creeaza limba

Ebraica

La biroul de traduceri rapide din Craiova suntem pasionati de tot ce inseamna limba si sisteme de scriere. Traducatorii nostri autorizati din Craiova exploreaza culturi si limbi exotice pentru placerea proprie, dar si pentru folosul clientilor.

O limba care a starnit atentia traducatorilor nostri din Craiova a fost limba ebraica, limba oficiala a statului Israel, deoarece prezinta o particularitate cel putin interesanta: limba moderna e rezultatul revitalizarii unui vechi alfabet, denumit “scriere ebraica patrata”. De obicei limba apare prima si apoi este urmata de alfabet, asa ca situatia ebraicei pare paradoxala, dar membrii firmei de traduceri din Craiova a pornit pe urmele acestei stravechi civilizatii si au aflat raspunsul.

Initial au existat doua forme de scriere ebraica. Cea dintai era destinata literaturii religioase si era folosita de o populatie restransa de samariteni, fiind derivata din alfabetul fenician si disparand in secolul al VI-lea i.C. A doua forma de scriere (cea care i-a preocupat de traducatorii nostri din Craiova) era denumita “scriere ebraica patrata” si evoluase din scrierea aramaica (limba folosita de evrei in decursul captivitatii babiloniene si dupa intoarcerea in Iudeea). Acesta este exact alfabetul folosit astazi in statul Israel.

Membrii biroului nostru de traduceri din Craiova au explorat si mai mult trecutul, pentru a da de urma limbii aramaice si a-i vedea rolul in ebraica moderna. Scrierea aramaica era derivata din cea feniciana si, in Antichitate, pe o arie foarte raspandita a avut un rol similar cu al limbii engleze de astazi (spre suprinderea traducatorilor de limba engleza din Craiova), adica o limba internationala, utilizata in schimburile curente si in documentele oficiale. A fost scrierea oficiala in imperiul babilonian tarziu, in cel asirian si in cel persan si era vorbita de negustorii care circulau din Egipt si Asia Mica pana in India. Aramaica si-a pierdut din influenta odata cu avantul luat de civilizatia islamica si de limba araba incepand cu secolul VII d. C.

Ebraica si aramaica sunt amandoua limbi semite, aceasta insemnand ca nu se redau vocalele, ci numai cele 22 de consoane. In practica, se adauga diferite semne traditionale, care sa-l ajute pe cititor sa pronunte vocalele corecte. Sistemul cel mai frecvent este reprezentat de marcarea unor “puncte de vocale” deasupra sau dedesubtul unei litere.

Scrierea ebraica patrata a fost pastrata cu tenacitate de evreii raspanditi in lumea intreaga de-a lungul Evului Mediu, indiferent de limba pe care o foloseau in tara de adoptie, fiind utilizata in practica religioasa. Perpetuarea acestui alfabet a facut ca, in secolul XIX, sa fie readusa in atentie ca limba curenta, iar astazi este unul dintre exemplele aparte de inversare a procesului obisnuit de dezvoltare a unei limbi.

Sursa imagine: www.britannica.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.

Sa simplificam legaleza

Legaleza

Una dintre marile incercari ale profesiei de traducator (iar traducatorii nostri autorizati din Craiova pot depune marturie in privinta asta) este un document juridic. La biroul nostru de traduceri autorizate din Craiova avem foarte multe contracte de tradus (in special in engleza) si ne-am confruntat cu dubla provocare: expresii juridice in engleza vs. echivalentul lor in romana (si viceversa).

Aceasta presupune o excelenta cunoastere atat a sistemului juridic si economic din Romania, dar si particularitatile si deosebirile care survin datorita legislatiei din Anglia sau alte tari. Traducatorii nostri de engleza din Craiova stapanesc fara probleme aceste aspecte, dar tot au intampinat cu interes propunerea unui vorbitor de pe site-ul www.ted.com, Alan Siegel, a carui idee de baza este sa simplificam legaleza, termen usor peiorativ care desemneaza limbajul juridic care are darul sa turmenteze pe orice cetatean de rand, indiferent de cat de bine pregatit si documentat.

In opinia sa, ziua cea mai nefasta a oricarui american este cand primeste plicul de la Fisc si parcurge pagini intregi de casute pline de cifre si mentiuni. Siegel se aventureaza sa afirme ca nu suma de plata este motivul pentru care fruntile se umplu de sudoare, ci puzderia de prevederi si termeni care insotesc documentul. Alan Siegel merge mai departe in conturarea acestui cadru, afirmand ca intreaga lume sufera de o veritabila epidemie de legaleza, iar frica de procese in care s-ar putea pierde bani grei ii face pe reprezentantii marilor companii sa redacteze contracte cat mai stufoase, cu drepturi si obligatii descrise exhaustiv. Iar de la marile companii la masa de cetateni nu e decat un pas, iar epidemia se extinde permanent.

Venind din domeniul publicitatii, Alan Siegel cunoaste foarte in amanunt mecanismele prin care oamenilor li se transmit mesaje simple si usor de inteles, care intretin comunicarea, nu o imbacsesc, asa ca s-a hotarat sa le aplice si in domeniul documentelor oficiale. Toti membrii biroului nostru de traduceri rapide din Craiova sunt siguri ca s-a lovit de reticenta autoritatilor ca de un zid, insa perseverenta e totodeauna rasplatita, astfel ca, in prezent, isi poate prezenta doua proiecte care au fost adoptate si implementate de institutii si companii private: un formular de la IRS (institutia aceea de care americanii se tem mai rau decat de Godzilla si care l-a trimis la inchisoare pana si pe Al Capone) si un contract pentru un card de credit, lipsit de toate clauzele de-o schioapa pe care, sa fim sinceri, le citesc 0.1% din populatie.

Traducatorii autorizati din Craiova s-au gandit la 1001 piedici in fata unui asemenea proces de transformare, dar au fost de acord ca daca trendul va prinde, vor fi printre primii care il vor adopta, pentru a oferi clientilor traduceri de calitate in Craiova, indiferent de cat de incurcata este legaleza in care sunt redactate.

Sursa imagine: www.blog.stackoverflow.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.

7 ponturi despre memorie

memorie

Nu rareori persoane care au apelat la biroul de traduceri din Craiova si-au manifestat o admiratie imbibata cu regret fata de traducatorii nostri autorizati din Craiova: Ce va invidiez pe voi, astia, care stiti si sunteti capabili sa folositi o limba straina; eu n-as putea sa memorez atatea cuvinte si reguli.

Aceasta invocare repetata a memoriei ca principal impediment in invatarea unui limbi straine i-a facut pe traducatorii nostri din Craiova sa isi bata capul pentru a va oferi o lista cu ponturi despre cum sa va utilizati si sa va intariti acest proces cognitiv.

1. Concentrati-va asupra a ce aveti de studiat/ de facut. Chiar daca nu sunt cele mai interesante sau ilustrative materiale, daca le acordati atentie, memoria va selecta si va inmagazina ce e bun si util pentru voi.

2. Stabiliti-va programe fixe pentru a invata; ca si in cazul meselor luate la ore fixe, cand stomacul stie ca urmeaza sa intre in functiune, asa si creierul se seteaza automat pe retinut in perioadele cand stie ca exact asta i se va cere. Traducatorii nostri de germana din Craiova stiu mai bine decat oricine cum e cu presiunea timpului, dar tot recomanda sa va gasiti un pic si pentru exercitii de memorie.

3. Ca tot a venit vorba de analogii cu mesele, nu incercati sa memorati prea mult deodata. Cate putin, dar bine si (vezi mai sus) regulat.

4. Dictionarul este doar o conventie; cuvintele nu exista independente intr-o limba, ci in legatura cu toate celelalte. Jucati-va cu cuvintele, faceti asociatii, indiferent de cat sunt de nastrusnice, ba chiar cat mai nastrusnice cu putinta, pentru ca imaginele inedite care vor lua astfel nastere se vor lipi si mai temeinic de memoria voastra (traducatorii nostri de limbi rare din Craiova depun marturie in privinta aceasta).

5. Cantati listele de cuvintele pe care le invatati; muzica are un impact emotional mai mare decat o procedeele mnemotehnice obisnuite, va adanceste mai mult in procesul de memorare si, nu in ultimul rand, e mai distractiva. Traducatorii nostri de engleza din Craiova au un exemplu preferat: The Sound of Music.

6. Invatati-i pe altii; nu incurajam diletantismul, dar sarcina de a explica si spune altora ce tu insuti ai retinut si priceput mobilizeaza resurse nebanuite ale intelectului. Vorba proverbului: ce stii este ce ti-a ramas in minte dupa ce ai uitat totul.

7. Gasiti-va cele mai bune metode de memorare; incercati, exersati, experimentati, bagati de seama ce anume va ajuta sa memorati si tineti-va de acea metoda, indiferent care ar fi.

Spor la memorat!

Sursa imagine: www.learnforeignlanguageonline.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.

Paris vs. Quebec

Flag_of_Canada_and_France-300x150

In timp ce astepta o traducere autorizata in Craiova, un client s-a plans ca a calatorit in Canada la niste rude si a fost neplacut susprins sa constate ca, desi se considera un cunoscator competent de limba franceza, n-a inteles decat cel mult jumatate din ce a auzit. Ca urmare, a fost fortat sa foloseasca engleza, fapt care, in Quebec, i-a atras priviri manioase din partea catorva interlocutori.

Bine pregatiti, traducatorii nostri de franceza din Craiova i-au explicat:

Parti ale Canadei, concentrate in zona Quebecului, la care se adauga provincia New Brunswick si regiunea Noua Scotie (care vorbesc asa-numita franceza acadiana) au fost colonii ale Frantei, asa ca existenta acestei limbi este naturala. Insa, departarea fizica de metropola a generat diferente naturale sau care pot fi explicate din punct de vedere lingvistic sau politic.

S-a constatat ca franceza vorbita in Canada prezinta structuri care in limba franceza contemporana sunt considerate arhaice. Un exemplu care intereseaza pe toata lumea, au declarat zambind traducatorii nostri autorizati din Craiova, este termenul “breuvage” (in romana “bauturi”, in franceza moderna “boissons”), provenit dintr-un cuvant arhaic frantuzesc, la randul sau imprumutat din engleza (in gluma, traducatorii nostri de engleza din Craiova i-au recomandat clientului sa nu pomeneasca asta in fata vreunui francez sadea).

Tot la capitolul imprumuturi, merita mentionata influenta limbii engleze, care, in cele doua parti ale lumii s-a manifestat in mod diferit: cei din Hexagon au imprumutat anumite cuvinte, cu anumite sensuri, iar cei din Quebec altele. Daca mai adaugam si cuvinte care denumesc aspecte care se regasesc numai intr-o parte, dar nu si in cealalta (specii de plante, activitati etc.), atunci diferentele de vocabular devin explicabile.

Un aspect asupra caruia membrii biroului de traducere din Craiova au insistat este modul de adresare informal vs. cel formal. Pentru Les Quebecois este mult mai natural sa foloseasca pronumele de persoana a doua singular “tu” in situatii in care un francez ar folosi “vous”. Aceasta tendinta este de data recenta si constituie chiar o preocupare pentru autoritati, care incearca sa previna animozitati inutile intre generatii, recomandand folosirea lui “vous” cat mai des cu putinta.

Limba fara argou nu se poate, asa ca nici franceza nu face exceptie; problema e ca acest tip de limbaj, idiomatic prin excelenta, difera major cand injura un francez si cand o face un Quebecois. Traducatorii nostri de franceza din Craiova au redus subiectul acesta la minim si nici clientul nu a insistat.

Ultima, dar nu cea de pe urma diferenta este accentul. Impresia generala este ca acela al canadienilor este un pic mai tare la auz, ca al unor oameni care au trait si au luptat cu natura pentru a supravietui. Un utilizator experimentat al limbii, precum traducatorii nostri de franceza din Craiova, nu are probleme, insa, in a intelege pe orice fel de vorbitor de franceza, fie ca e din stanga sau din dreapta Atlanticului.

Lamurit pe deplin, clientul nostru si-a recapatat increderea in propriile abilitati de franceza si a declarat ca abia asteapta sa revina in Canada.

Sursa imagine: www.livelingua.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.

Traducatorul novice: 10 adevaruri interesante-10 defecte pe care ar trebui sa le remediem

Noi, cei de la Birou Traduceri Craiova, suntem mereu in cautare de noi colaboratori – Traducatori autorizati din Craiova, cu experienta in traduceri autorizate sau de specialitate si de asemenea traducatori fara prea multa experienta, dar foarte buni cunoscatori de limbi straine, oameni care si-au ales aceasta meserie de traducator din pasiune. Fie ca este vorba despre o limba rara pe care o stapaniti (traduceri bulgara, traduceri olandeza, traduceri turca, etc.) si vreti sa va alaturati biroului nostru de traduceri Craiova, fie ca este vorba despre o limba de circulatie, precum engleza, probabil cea mai solicitata dintre toate in domeniul nostru, va asteptam cu mare drag!

Unul dintre cei mai noi colaboratori ai nostri, traducator autorizat limba engleza si limba spaniola din Craiova, si-a exprimat dorinta de a ne impartasi cateva ganduri. Probabil, ii vor urma si altii exemplul.

<<Salutare, prieteni! Luna aceasta a fost una plina de noi proiecte, iluzii, provocari si putin, doar foarte putin timp liber. Acum revin cu forte noi, plina de energie si o sa va povestesc ceva ce are foarte mare legatura cu situatia mea din prezent: aceea a unui traducator novice.

Exact ca atunci cand am invatat sa merg cu bicicleta, am si acum senzatia ca mi-ar prinde bine niste roti ajutatoare ca sa pot sa prind viteza si sa fiu sigura pe mine. Ideea e ca in aceasta ultima luna am fost intr-adevat constienta de anumite situatii in care m-am aflat si de lucruri care mi s-au intamplat; lucruri pe care trebuie sa le schimb. Despre asta este vorba: despre necesitatea de a invata mereu ceva nou, de a fi intr-un continuu proces de perfectionare.

training-wheels

 Sursa foto: www.resumebucketblog.com

1. Iata ca primesti prima ta comanda de la un client. Esti atat de fericit, incat topai intr-un picior, de unul singur, in biroul tau. Iti suni parintii, sa le povestesti si lor. Cand reusesti sa te calmezi, te asezi frumos la calculator si incepi sa citesti incet cerintele clientului. Si ai asa un chef de tradus, ca uiti sa citesti ce e scris marunt, cu caractere aproape minuscule in contract. Chestii cum ar fi: formatul traducerii, modalitatea de plata sau termenul scadent al platii. Detaliile acestea sunt aproape la fel de importante ca si traducerea in sine! Prin urmare, trebuie sa le dam si lor la fel de multa importanta.

2. Te pui pe tradus si incepi sa te indoiesti de semnificatia fiecarui cuvant, de-a dreptul banal. Stii foarte bine cum se traduce, pentru ca ai folosit cuvantul asta de mii de ori. Dar atunci te gandesti „Si daca in contextul asta inseamna altceva? Dar daca ..?”

3. Partial datorita punctului de mai sus, ajungi sa ai vreo zece ferestre deschise in explorer: una pentru DEX, alta pentru dictionarul bilingv, alta pentru Google, alta cu un text informativ… Cateodata ai chiar cate doua ferestre deschise pentru acelasi lucru, pe aceeasi pagina.

4. Cand deja a trecut ceva timp de cand esti doar acolo, la masa ta de lucru, fara sa vezi sau sa auzi altceva in jur, fara sa iei o pauza, sa mananci sau sa bei ceva, incepi sa te indoiesti si te umbra ta: <than sau then?> , <sobretodo o sobre todo> ?

5. Iar daca deja ai ajuns sa nu mai sti de cat timp stai acolo, asezat pe scaun in fata monitorului, atunci creierul tau pur si simplu nu mai raspunde si nu mai esti sigur nici daca 10 ori 20 fac 200.

6.  Daca proiectul dureaza cateva zile, nici somnul nu te mai ajuta, pentru ca inainte sa adormi revezi in minte termeni ale caror sensuri nu esti sigur ca le-ai redat exact asa cum trebuie sau corecturi pe care ai vrea sa le faci in ziua urmatoare. Si se intampla: visezi ca traduci. Atunci iti dai seama ca a sti sa te deconectezi este aproape la fel de important ca a fi concentrat in orele de lucru.

7. Dimineata, te trezesti si incepi sa schimbi impulsiv terminologia cu alte optiuni pe care le aveai in minte cat timp te odihneai. Ceea ce nu sti insa atunci cand faci aceste corecturi este ca pana la sfarsitul zilei le vei face din nou. Si inca de mai multe ori.

8. Si acum, cand nu mai sti nici cum te cheama, si ai de predat o lucrare enorm de mare si termenul de predare se apropie amenintator, intra in actiune faimoasa lege a lui Murphy. Cea a traducatorilor: trec zile in sir fara sa ai o cerere semnificativa, iar in ziua cand ai de lucru, apar trei sau patru.  Si atunci ai urmatoarele optiuni:

  • refuzi lucrarea, explicand situatia in care te afli, ceea ce nu ti-as recomanda atunci cand esti la inceput sau cand este vorba despre un client nou, decat bineinteles, daca este absolut necesar.
  • te organizezi cat poti tu de bine, ca sa ai timp pentru toate, dar sa respecti mereu datele de predare si calitatea traducerilor.
  • rogi un coleg traducator sa se ocupe de lucrare, iar tu vei fi un simplu intermediar.

9. Dupa zile intregi de lucru, corpul se resimte si incepi sa ai dureri musculare la gat, brate, sau dureri de spate. Asta se intampla datorita unei pozitii incorecte la masa de lucru si problema trebuie remediata imediat.

10. Apoi, cand in sfarsit ai predat traducerea si ai putin timp liber, iti verifici agenda, mailul, profilul de Facebook si alte mijloace de comunicare sociala si iti dai seama ca ai uitat de vreo cinci zile de nastere, doua programari sau de o prietena care a nascut intre timp. Viata ta sociala se resimte.

Daca in ciuda acestor zece lucruri, reusesti sa predai la timp traducerea, ai un client multumit si tu insuti esti multumit de munca ta, probabil ca a meritat efortul. Dar oricum, trebuie sa gasesti o solutie pe viitor, ca sa economisesti timp, batai de cap si sa ai o viata calitativ mai buna.

Si asta fac eu acum. Invat din ceea ce mi se intampla si incerc in fiecare zi sa schimb ceva si sa fac lucrurile mai bine. Vreun sfat, pentru noi, traducatorii incepatori? Cum ne imbunatatim productivitatea si obiceiurile?

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986andrinacraciun@gmail.com.