Ce spune limba despre noi

Stories-behind-Words

In scurtele momente de respiro pe care le avem la biroul de traduceri autorizate din Craiova, ne place sa le cufundam in analize ale limbii in sine, ca mediu de transmitere a informatiilor, ca mijloc de interactiune sociala, exprimandu-ne de fiecare data incantarea in fata acestui miracol care este comunicarea interumana si variatele ei forme. Daca va intrebati de ce am face asta, va spunem ca o astfel incursiune in abstract ne reimprospateaza cunoasterea multelor limbi pe care le aplicam in fiecare zi pentru a realiza traduceri in Craiova.

Cea mai recenta incursiune a fost prilejuita de o prelegere a specialistului Steven Pinker (un tip despre care expertii in traduceri spaniola din Craiova pot sa bage mana in foc ca a fost si este fan inrait Pink Floyd) de pe site-ul www.ted.com.

Limbajul prezentarii este elevat si ar putea descuraja pe unii, dar, treptat, sensul ideilor se incheaga si apar lucrurile asupra caorara merita reflectat. Un exemplu interesant, care a interesat in special pe expertii in traduceri de engleza din Craiova a fost cel al dublei sintaxe a complementelor direct si indirect din engleza. Un exemplu simpatic ar fi:

Give a muffin to a mouse.

Give a mouse a muffin.

Specialistii in traduceri autorizate engleza din Craiova ne-au explicat ca, in functie de ce dorim sa accentuam (ce dam sau cui dam), folosim o varianta sau alta.

Un alt exemplu, de asemenea pe placul expertilor in traduceri juridice engleza din Craiova a fost cel a vorbirii indirecte, mult uzitata pentru a transmite rugaminti, invitatii sau amenintari. Nici romana nu e lipsita de astfel de formulari care, luate literal, ar fi cel putin ciudate:

Daca ai folosi mai mult sapun, ar fi formidabil.

Ajunsi in acest punct cu discutia, unul dintre expertii in traduceri germana din Craiova a venit cu exemplu personal foarte amuzant, dar ilustrativ asupra modului cum cuvintele pe care le alegem exprima de fapt atitudinea pe care o avem intr-un anume context.

Era in tren si, asa cum se intampla in acest mijloc de transport in comun, s-a iscat o discutie intre pasagerii apropiati (printre care si o adolescenta), fiecare mizand pe faptul ca sunt sanse reduse spre nule sa se mai intersecteze cu ceilalti vreodata. A intrebat-o pe adolescenta unde merge, iar aceasta i-a raspuns: “La o prietena destul de buna”. Si colegul nostru si alt participant la discutie au sesizat aceasta exprimare aparte, dar nu insistat asupra ei.

Ajuns la destinatie, si-a vazut de treaba, iar seara s-a dus la un spectacol cultural si a avut parte de o surpriza foarte amuzanta. La cateva randuri in fata sa, adolescenta care ii fusese tovarasa de calatorie se cuibarea dragostoasa in bratele unui baiat.

Expertul nostru in traduceri autorizate germana spune ca nu isi mai aduce aminte ce spectacol a vazut, dar ca aceasta patanie i-a ramas in minte ca o dovada ca, daca esti atent la ce cuvinte folosesc oamenii, iti poti da seama de multe  lucruri care se petrec inauntrul lor.

Sursa imagine: www.macmillandictionayblog.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Alfabetul Braille

LouisBraille

La biroul de traduceri autorizate din Craiova, unul dintre colegii de la traduceri germana din Craiova a venit cu idee sa discutam si despre un alfabet aparte, care a schimbat enorm in bine viata multor persoane care, din pacate, nu au sau si-au pierdut vederea.

Este vorba de alfabetul Braille, care, de aproape doua sute de ani, este un instrument nepretuit de cunoastere si integrare pentru nevazatori.

Expertii in traduceri franceza din Craiova au fost de parere sa incepem cu prezentarea aceluia care a creat acest alfabet si care i-a dat si numele: Louis Braille.

Louis Braille (1809-1852) s-a nascut in Franta, la Coupvray, un orasel situat la este de Paris. Tatal sau era pielar, iar micului Louis ii placea sa isi petreaca vremea in atelierul tatalui sau. Cand avea trei ani, incercand sa faca o gaura intr-o bucata de piele cu un obiect ascutit, a apasat prea tare si acesta i-a sarit intr-unul dintre ochi. Infectia care a urmat s-a extins si la celalalt si, pana la varsta de cinci ani, Braille si-a pierdut vederea cu totul.

Membrii centrului de traduceri rapide din Craiova sunt tot timpul impresionati cand ajung in acest punct al povestii lui Louis Braille. Cel mai mult ii misca devotamentul cu care familia l-a crescut si eforturile pe care le-au depus pentru ca el sa poata avea cea mai buna educatia, chiar si in lipsa vederii.

La varsta de zece ani, a fost admis la o scoala superioara din Paris, care, fara a fi foarte dezvoltata, oferea unele posibilitati de educatie nevazatorilor. Tanarul Braille s-a impus rapid multumita capacitatilor sale intelectuale si a ajuns chiar cadru didactic. Tot aici a intrat pentru prima data in contact cu o forma de alfabet pentru persoanele fara vedere, numita alfabetul Hauy.

Alfabetul care ii poarta astazi numele n-a fost o inventie spontana. Braille l-a dezvoltat incepand din 1821 si pana in 1824, pe baza unui sistem de comunicare militara nocturna, inventat de capitanul Chales Barbier. Din pacate, consevatorismul contemporanilor a facut ca alfabetul sau sa nu fie adoptat decat dupa moartea sa (survenita in 1852, ca urmare a unei forme agravate de tuberculoza). In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, sistemul Braille s-a raspandit in Europa, iar in prima jumatate a secolului al XX-lea a fost adoptat si in SUA.

Alfabetul Braille consta din caractere numite celule, care contin mici puncte in relief. Numarul si aranjamentul acestor puncte variaza de la o litera la alta. Traducatorii autorizati din Craiova atrag atentia ca alfabetul originar inventat de Braille nu este acelasi peste tot in lume, deoarece a fost nevoie sa fie adaptat pentru specificul si sunetele fiecarei limbi care il foloseste. De exemplu, in engleza, Braille are trei nivele de codare: gradul 1, o transcriere litera cu litera pentru alfabetizarea de baza; gradul 2, abrevieri si contractii; gradul 3, diverse semne stenografice personale si standardizate.

Dezvoltarea simtului tactil este esentiala pentru stapanirea citirii lucrarilor redactate cu alfabetul Braille. De regula, se folosesc degetele aratatoare ale ambelor maini, recomandandu-se ca, dupa ce un rand a fost terminat cu degetul drept, urmatorul sa inceapa cu degetul stang, pentru a asigura fluenta citirii.

Exista opinii potrivit carora, in prezent, datorita evolutiei sale, sistemul Braille nu mai este un alfabet propriu-zis, ci un sistem de codificare de sine statator.

Sursa imagine: www.wikipedia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Limba armenilor

Armenian

Expertii in traduceri din Craiova isi continua neobositi periplul prin minunata aventura a limbilor si alfabetelor, iar de data aceasta s-au oprit asupra unei civilizatii aparte, poarta intre Orient si Occident, care a fost disputata intens intre acestea: Armenia.

Ca limba, armeana apartine familiei indo-europene, in prezent existand aproximativ 6,5 milioane de vorbitori, concentrati in Armenia (“Hayastan” in original, “Armenia” fiind o denumire de provenienta greaca, asa cum au confirmat expertii in traduceri de greaca din Craiova) si in regiunea Nagorno-Karabah din sudul Muntilor Caucaz. Armeana se mai vorbeste de catre grupuri din Rusia, Georgia, Ucraina, Turcia, Iran, Cipru, Polonia si Romania.

Nu se stiu foarte multe despre limba armeana inainte de a aparea pentru prima data in forma scrisa in secolul V, desi populatia armenilor apare mentionata in izvoare si inscriptii inca din secolul VI i.Hr. Tipul de armeana vorbita si scrisa in secolul V este cunoscut ca “armeana clasica” (“Grabar”). Contine numeroase imprumuturi din limbile civilizatiilor cu care a intrat in contact: parta, greaca, latina si unele limbi semitice din Asia Mica. Grabar a continuat sa fie folosita ca limba literara pana in secolul XIX.

Cele doua forme (estica si vestica) ale limbii armene moderne au aparut in secolul XIX, cand tinutul Armeniei a fost impartit intre Rusia si Imperiul Otoman (expertii in traduceri autorizate din Craiova confirma ca in functie de contextul in care evolueaza vorbitorii unei limbi, se transforma in mod corespunzator si aceasta). In prezent, armeana estica este vorbita in Armenia, Nagorno-Karabah, Georgia si Iran, iar armeana vestica este limba armenilor raspanditi in diverse alte tari ale lumii.

Alfabetul armean (foarte apreciat de traducatorii autorizati din Craiova pentru eleganta literelor) are de asemenea o poveste interesanta. Spre sfarsitul secolul IV, regele Vramshapuh al Armeniei i-a cerut lui Mesrop Mashtot, un inalt sfetnic si stralucit carturar, sa creeze un alfabet nou, deoarece cel vechi, derivat din scrierea cuneiforma, nu se potrivea cu practicile religioase ale noii biserici crestine armene.

Mesrop Mashtot a calatorit la Alexandria, unde a studiat diverse principii de scriere si a ajuns la concluzia ca alfabetul grec era cel mai bun, deoarece exista o corespondenta de aproape unu la unu intre sunete si litere. Folosind acest model, a creat un nou alfabet cu care s-a intors in Armenia, unde a fost intampinat cu entuziasm, de atunci, Mesrop Mashtop ramanand in memoria armenilor cu aura unui erou civilizator. Prima traducere a Bibliei in armeana a fost realizata in 405, urmata la scurt timp de numeroase alte lucrari.

In prezent, alfabetul armean se scrie si se citeste de la stanga la dreapta, foloseste des ligaturile si are 38 de litere, dintre care multe servesc si drept numere.

Sursa imagine: www.onewaytour.am

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Cockney, argoul in rime

Cockney

Nu putini au fost aceia care s-au perindat pe la biroul de traduceri din Craiova si au povestit cum au calatorit plini de incredere in Londra, tocmai pentru a se vedea in situatia de a nu intelege mai nimic din ce vorbeau locuitorii capitalei Albionului. Intuind despre ce ar fi vorba, expertii in traduceri in engleza din Craiova i-au intrebat daca n-au fost cumva in zona Londrei numita East End. Cum raspunsul a fost fara exceptie afirmativ, traducatorii de engleza din Craiova au dat raspunsul prompt: ati fost in zona vorbitorilor de Cockney.

Se spune in Anglia ca, pentru a fi un Cockney adevarat, trebuie sa te fi nascut in zona din care se aud clopotele bisericii Saint Mary-le-Bow. Acesti locuitori ai estului capitalei britanice erau in majoritate cei care aprovizionau Londra cu bunurile destinate consumului zilnic. Originele limbajului Cockney pot fi trasate in secolul XIX, epoca longevivei regine Victoria si a Revolutiei Industriale, cand cele trei mari piete ale Londrei: Billingsgate, Convent Garden si Smithfield se gaseau in apropierea unor mari inchisori, precum Newgate si Bridewell, in City, si Borough si Clink, pe malul sudic al Tamisei. Un astfel de mediu, in care infractorii, dar si vanzatorii ambulanti, macelarii, hamali si docherii aveau nevoie sa-si transmita mesaje fara ca altii din preajma sa inteleaga, a favorizat aparitia acestui argou in rime numit Cockney.

Expertii in traduceri autorizate in engleza din Craiova le-au explicat clientilor nostri ca, pe langa multitudinea de diferente de pronuntie fata de engleza internationala pe care o invatam de la scoala sau media, argoul in rime este un limbaj intr-o continua evolutie, cu forme noi aparand aproape in fiecare zi si cu un principiul de functionare foarte simplu: se ia o pereche comuna de cuvinte asociate (sau o expresie sau, mai recent, numele vreunei vedete – membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova s-au distrat spunand ca, la cate sunt promovate fara rost in media, avem de unde alege) care rimeaza cu cuvantul intentionat.

Conteaza foarte mult contextul in care este expresia argotica: de exemplu, “Would you Adam ‘n’ Eve it? He’s gone and changed his barnet” inseamna “Would you believe it? He has gone and changed his hairstyle”. Pentru a mari confuzia, Cockney renunta la “h”, desconsidera gramatica si, deseori, partea care rimeaza din expresie este eludata, ca in “Let’s have a butcher’s”, tradusa ca “buctcher’s hook” si insemnand in final “look”; in plus, deseori cheia rimata poate trimite si la o alta expresie in argou, cum ar fi “all time loser”, tradus ca “boozer”, insemnand fie betiv, fie carciuma.

Observand disperarea acumulandu-se pe fetele clientilor nostri, expertii in traduceri in engleza din Craiova le-au mai multe exemple de expresii Cockney, pentru a putea avea cheia decodarii acestui limbaj in timpul urmatoarelor calatorii in Londra:

Adam and Eve = believe (a crede)

Brass Tacks = facts (fapte)

Chalk Farms = arms (brate)

Ham and Eggs = legs (picioare)

Pork Pies = Eyes (ochi)

Hickory Dickory Dock = clock (ceas)

Down the Drains = Brains (creier, minte)

Duke of Kent = Rent (chirie)

Iron Tank = bank (banca)

Mother’s Ruin = Gin

Whistle and Flute = Suit (costum)

Sursa imagine: www.blog.moveguides.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Sa ne descretim fruntile

Laugh

La biroul de traduceri din Craiova avem de lucru, dar nu ne plangem, deoarece ne place. Asta nu inseamna ca, uneori, traducatorii nostri autorizati din Craiova nu simt nevoia sa-si descreteasca fruntile in timp ce isi maseaza incheieturile dupa atat tradus. Si ce poate fi mai bun pentru a te relaxa decat niste poante despre propria breasla sau despre activitatea ei?

Iata cateva dintre glumele preferate ale traducatorilor din Craiova:

Doi traducatori stau de vorba pe un vapor:

– Stii sa inoti? intreaba unul.

– Nu, dar pot sa strig dupa ajutor in patru limbi diferite.

(Radem, glumim, dar traducatorii de limbi rare din Craiova ne avertizeaza ca a sti mai multe limbi poate fi vital uneori)

***

O organizatie mafiota apeleaza la o varianta mai neobisnuita pentru a colecta taxele de la firmele pe care le “protejeaza”: angajeaza un surd, mizand pe faptul ca, de va fi prins de politisti, nu va putea cum sa se inteleaga cu ei. In prima saptamana, colectorul incaseaza peste 100 000 de Euro, asa ca il cuprinde lacomia. Saptamana urmatoare, cand veniturile sunt si mai mari, angajatul mafiotilor ascunde banii intr-un loc sigur. Angajatorii actioneaza prompt: trimit recuperatorii dupa el, dar acestia se confrunta fix cu problema destinata politiei – nu pot sa comunice cu el. Aduc un interpret si incep interogatoriul:

– Intreaba-l unde sunt banii, cere seful cel crunt al recuperatorilor.

– Te intreaba unde sunt banii, transmite interpretul.

– Spune-le ca habar nu am despre ce vorbesc, raspunde colectorul.

Seful scoate un pistol de calibru foarte mare, il pune la tampla colectorului si spune:

– Ia mai intreaba-l o data unde sunt banii.

Interpretul se conformeaza, iar colectorul raspunde:

– Sunt in scorbura primului copac de pe aleea din parcul din centru.

– Ce a zis? il intreaba seful recuperatorilor pe interpret.

– Ca tot nu stie despre ce vorbesti si ca nu crede ca ai curaj sa apesi pe tragaci.

***

Si, la piece de resistance, decalogul prejudecatilor despre traducere si traducatori (care nu i-au ocolit pe membrii biroului de apostile din Craiova, dar pe care acestia le-au gestionat fara probleme)

1. Oricine care a studiat vreo doi ani o limba straina in liceu (sau are o bunica vorbitoare nativa de limba straina) poate sa traduca.

2. Un traducator bun n-are nevoie de dictionar (traducatorii de engleza si franceza din Craiova sunt foarte buni, dar recunosc ca folosesc dictionare, care tocmai pentru asta sunt facute).

3. Nu exista nicio diferenta intre traducatori si interpreti.

4. Traducatorii adora sa lucreze noaptea si in weekenduri fara niciun fel de beneficii suplimentare.

5. Traducatorii n-au nevoie sa inteleaga ce traduc (colegii de la centrul de traduceri din Craiova stiu ca e poanta, dar nu pot sa nu avertizeze ca a cadea in aceasta capcana este un pacat pe care traducatorii de calitate trebuie sa il evite).

6. Un traducator bun n-are nevoie de corectura sau editare.

7. A fi traducator este o metoda excelenta de a te imbogati rapid.

8. Traducerea inseamna doar sa tastezi intr-o limba straina.

9. Un traducator e un fel de aparat pe care il cumperi de la magazinul de electrocasnice si caruia nu trebuie decat sa-i schimbi bateriile.

10. Un mesaj de marketing la care au lucrat 20 de oameni timp de doua luni poate fi tradus peste noapte de o singura persoana si tot sa isi pastreze impactul initial.

Sursa imagine: www.acclaro.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Putem vorbi cu delfinii?

dolphins1

La biroul de traduceri din Craiova vine deseori cate un coleg cu o idee care starneste atentia si, nu rareori, dezbateri intre traducatorii autorizati din Craiova. Acest inceput de saptamana a fost martorul unei ipoteze cel putin inedite: putem oare realiza o comunicare reala cu delfinii?

De unde aceasta intrebare pe care si-a pus-o unul dintre traducatorii de engleza din Craiova? O prelegere de pe site-ul www.ted.com in care o cercetatoare (apartinand unei specii umane pe care membrii biroului de apostile din Craiova o privesc cu interes, dar si cu amuzament) pe nume Denise Herzing, mare iubitoare de delfini, sustine ca putem discuta cu aceste inteligente si dragute animale. Argumentele sa zicem tehnice pe care le aduce in sprijinul acestei teorii ar fi: raportul dintre dimensiunea creierului si cea a corpului este neintrecuta in regnul animal; un exemplar isi poate recunoaste propria reflectie intr-o oglinda; in anumita parti ale lumii s-a constatat ca delfinii folosesc un fel de unelte pentru a prinde pesti.

Argumentul cel mai important pe care il aduce Denise Herzing este activitatea de a studia delfinii, desfasurata pe mai multe decenii in zona insulelor Bahamas (traducatorii de franceza din Craiova au opinat ca le-ar placea sa fie cercetatori, de orice, de la moluste la corali, numai sa petreaca saptamani intregi in acea zona). Petrecand atat timp in compania definilor, cercetatoarea a constatat ca aceste animale emit sunete, atat perceptibile direct oamenilor, cat ultrasunete care trebuie inregistrate cu aparate speciale; aceste sunete sunt folosite in diverse scopuri: unele sunt marci proprii, un fel de nume al fiecarui delfin, altele servesc la curtea pe care masculii o fac femelelor (am chicotit pe cinste pe aceasta tema la centrul de traduceri din Craiova), isi rezolva disputele (nu scapam nicaieri de politica, nu-i asa?) sau colaboreaza pentru a alunga dusmanii comuni, rechinii (asa cum traducatorii sunt nevoiti sa colaboreze pentru a-si apara activitatea fata de masurile guvernului).

Descoperirea care a starnit speranta ca am putea ajunge sa comunicam cu delfinii a fost ca unele ultrasunete emise de acestia prezinta similaritati cu fonemele limbajului uman. De aici a pornit o suita de explorari si incercari pentru a decoda ceea ce s-ar putea numi limbajul delfinilor. Acestea s-au concentrat pe a dezvolta un sistem si o aparatura similara cu o tastatura care sa combine semnale sonore si vizuale, pentru a-i invata pe delfini sa comunice ce isi doresc in cadrul unui joc care le place.

Rezultatele obtinute nu ne-au convins ca intr-adevar se poate “discuta” cu aceste animale, dar noua, traducatorilor autorizati din Craiova, ne place idee ca oamenii vor sa si inteleaga natura, nu doar sa o distruga.

Sursa imagine: www.neurope.eu

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/ andrinacraciun@gmail.com.

Semnarea petitiei impotriva noilor reglementari din domeniul traducerilor

Un memoriu va fi adresat ministrului de justitie, pentru a aduce la cunostinta acestuia aspectele ce duc la ingreunarea activitatii de traducere.
In sprijinul prezentului memoriu se vor intocmi liste de semnaturi, pe fiecare judet. O lista va cuprinde semnaturile traducatorilor autorizati si cea de a doua, semnaturile birourilor de traduceri.
Fiecare judet isi va desemna un reprezentant care sa adune aceste semnaturi urmand ca listele sa fie trimise la bucuresti,la AFIT Romania, care le va atasa memoriului prezentat.
In cazul in care sunteti de acord cu memoriul prezentat, va rog sa imi comunicati prin email pentru ca ulterior sa stabilim intalnirea cu reprezentatul din judetul dvs, in vederea semnarii pe lista corespunzatoare incadrarii dvs.(birou sau PFA)

PENTRU BUCURESTI -Ne intalnim sambata si duminica la ora 11, la Gio Cafe (zona Universitate – www.giocafe.ro).

Persoana de contact:
Oana Radu, tel. 0722.781.383 volumtraduceri@yahoo.com

Miruna Margineanu 0752961132 miruna_it_en_fr_sp@yahoo.ro      miratraduceri@yahoo.com

 

PENTRU BACAU- Persoana de contact:
DINU PANCESCU tel.0745.45.45.45 dinupancescu@yahoo.co.uk

 

PENTRU TIMISOARA- Persoana de contact: 0728951541 contact@politrad.com, contact@traduceritimsoara.ro

 

PENTRU CRAIOVA – Intalnire sambata si duminica la ora 11, la El Greco (Calea Bucuresti).
Persoana de contact: Nicoleta Truica, tel. 0767.866.718 totaltrad_office@yahoo.com

Niculescu Aurel  0723554844 eurotraduceri@yahoo.com

PENTRU GALATI :
Persoana de contact: Luminita Niculescu 0766 542 270  eurotraduceri2009@gmail.com

Loc de intalnire: Intalnire duminica intre 11.30-12.30 la Panoramic pe faleza

PENTRU PLOIESTI- Intalnire vineri 07/06/2013 intre orele 9:00-13:00 punct de intalnire Casa modei Ploiesti .
Persoana de contact: Saviana Neagu, detalii pe mail saviananeagu@gmail.com sau 0720721804

PENTRU BRASOV – locul de intalnire – Knockout, Str. Alexandru Vlahuta nr. 59. Intre 12:00 si 13:30.
Persoana de contact: Olivia-Petra Coman tel. 0744.123.309; oliviapetracoman@gmail.com

PENTRU PITESTI
Persoana de contact: Mihai Tanase, tel. 0743.125.699 meda.vision@yahoo.com

 

PENTRU ORADEA:

Otilia Deac – 0744.803.366  doftrad@yahoo.com

Cosmina Deican – 0754755575  traduceriprofesionale@yahoo.com

Lorena Pontechi – 0721. 152.322 (joi si vineri)

 

PENTRU CONSTANTA

Locul de intalnire: Terasa Marrone Rosso (City Park Mall), sambata si duminica ora 11

Persoana de contact: Elena Caluda, tel. 0721.875.549

Maria Tuzluchi tel. 0726022781 maria26975@yahoo.com

Andrina Craciun, tel. 0761.431.255 andrinacraciun@gmail.com

 

PENTRU SIBIU

Carabulea Camelia  0740.125.100  Intalnire Casa Frida ora 11 sambata si duminica   elysorro@yahoo.com

 

PENTRU MEDIAS

Ana Arsinel  0723.518.598 ana_arsinel@yahoo.com,

 Alina Ghica 0745.366.211

 

PENTRU IASI

Monica Ioanidis  0745.140.703  monica.ioanidis@yahoo.com

 

PENTRU CLUJ

Luminita Petrisor  0742.392.093  dominatortraduceri@gmail.com

Duminica ora 14.00 str. I.P Voitesti nr. 1-3 ,bl.B, ap 42

 

PENTRU BAIA MARE

Camelia Muntea 0740203644

Camellia.muntea@yahoo.com

 

CENTRUL NEAMT

Carmen Morosan 0765.396.013; 0765.396.012 stylus_server@yahoo.com

 

PENTRU TG. MURES

EVA CHIRTES

Tel. Contact: 0745-360.830

 

PENTRU SUCEAVA

Ingrid Bulgaru

Tel. contact: 0784.028.111

(doar vineri intre 8-17)

 

PENTRU RESITA

Munteanu Andreea 0725.394.726 globalanamaria@yahoo.com

 

PENTRU FOCSANI

Cristina Moldoveanu  Mobil: +40 730 330 488

cristinamoldoveanu.traduceri@gmail.com

 

PENTRU BOTOSANI

Zaharia Geanina 0757.508.167

Ovidiu Dumitriu 0740.139.613

autodocument@yahoo.com

Pentru alte orase, va rog luati legatura cu noi cat mai repede posibil pentru a va pune la dispozitie datele de contact.
Aceasta initiativa este menita sa aiba loc in aceleasi zile, la aceleasi ore, in toate orasele importante, in mod simultan.
Va asteptam!