Unificand lumea prin Esperanto

Esperanto

In studiul istoriei, a-ti pune intrebari de genul ‘Ce-ar fi daca…?” este o teoria intitulata counterfactual conditions (fapt confirmat de traducatorii de engleza Craiova); cum, in cadrul biroului de traduceri din Craiova, avem destui colegi pasionati de istorie, se isca si astfel de discutii care au la baza counterfactual conditions.

Una dintre acestea a pornit de la intrebarea unuia dintre expertii in traduceri ebraica Craiova: Ce s-ar intampla cu noi, traducatorii, daca utopia reprezentata de Esperanto. Membrii biroului de traduceri autorizate Craiova aveau idee despre Esperanto, dar l-au rugat pe colegul cu pricina sa le spuna povestea mai in detaliu.

Esperanto este un proiect (dupa unii, deja o realitate cotidiana) a unei limbi construite artificial, menite a fi utilizata la international, pentru a sterge toate probleme politice si conflictele care izvoras, uneori, si din diferentele de limba.

Prima forma a limbii Esperanto (care s-ar traduce prin “cel se spera”, potrivit spuselor specialistilor in traduceri portugheza Craiova, carora aceasta forma a cuvantului le este foarte familiara) a aparut intre deceniile 7 si 8 ale secolului al XIX-lea, cand un doctor de origine rusa, Ludwig Lazarus Zamenhof, a carui copilarie se petrecuse intr-un mediul cosmopolit, a venit cu ideea acestei limbi universale. Numele de Esperanto vine de la Doktoro Esperanto, pseudonimul sub care Zamenhof a publicat la 1887 prima carte dedicata Esperanto-ului, intitulata Unua Libro.

Aceasta nou limba s-a raspandit rapid in diferite parti ale Europei, dar si in tari mai indepartate, precum China sau Japonia. Daca la inceput, vorbitorii de Esperanto corespondau prin publicatii periodice sau scrisori, incepand din 1905, se organizeaza congrese anuale de Esperanto, singurele perioade de intrerupere fiind in timpul celor doua razboaie mondiale.

Anii ’20 ai secolului al XX-lea au reprezentat momentul de varf al interesului pentru Esperanto; colegul povestitor din cadrul biroului de traduceri autorizate Craiova ne-a spus ca in cadrul Ligii Natiunilor, organizatia internationala care a precedat ONU, s-a luat chiar in considerare utilizarea Esperanto ca limba de circulatie internationala. Avantul statelor totalitare, care erau caracterizate si de puternice tente nationaliste a franat aceasta evolutie.

In prezent, exista vorbitori de Esperanto, desi estimarile asupra numarului lor variaza simtitor (de la 10 000 la 2 000 000), si, desi nu este limba oficiala in nicio tara din lume, este folosita in anumite medii: un exemplu interesant al colegului de la traduceri italiana Craiova este ca Esperanto este limba de instruire din cadrul Academiei International de Stiinte din San Marino.

Din punct de vedere lingvistic, Esperanto nu poate fi incadrata in nicio familie de limbi, deoarece a fost creata artificial. Este descrisa indeosebi ca o limba predominant romanica din punct de vedere lexical, intens aglutinanta din punct de vedere morfologic, in timp ce inventarul fonemic este de origine slava. Are 23 de de consoane, 5 vocale si 2 semicvocale care se combina cu vocalele pentru a forma 6 diftongi.

Sursa imagine: www.pinker.wjh.harvard.edu

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com

Advertisements

2 thoughts on “Unificand lumea prin Esperanto

  1. […] de a unifica varietatea uimitoare si miraculoasa a limbilor pamantului. Am mai vorbit despre Esperanto, iar de data aceasta colegii de la biroul de traduceri Craiova ne prezinta […]

  2. […] Esperanto – Feliĉan Paskon! (v-am povestit despre ea si, chiar daca nu este o limba reala, merita mentionata pentru proiectul pe care l-a intruchipat) […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s