Limba Ainu

Ainu

Avand interesul starnit de chestiunea limbii izolate a bascilor, membrii centrului de traduceri Craiova s-au indreptat spre o alta zona a Globului unde se gaseste o limba care nu poate fi legata de nicio alta familie: Japonia. Unii s-ar mira auzind ca aceasta esta tara aleasa de traducatorii din Craiova, dar acestia va pot explica faptul ca este vorba despre o insula anume a arhipelagului nipon: Hokkaido.

Un coleg de la traduceri rusa Craiova ne-a precizat ca, in fapt, mai exista grupuri de populatii Ainu si in insule Sahalin sau Kurile, dar ca, intr-adevar, insula nordica a Japoniei este cea care gazduieste pe cei mai multi vorbitori ai acestei limbi.

Colegul de la traduceri japoneza Craiova ne-a initiat un pic in istoria acestei populatii. In general, se considera ca Ainu au populat nordul Japoniei din vremuri preistorice, cu mult inainte ca migratia de pe continent sa duca la configuratia etnica actuala a tarii. Originea lor nu a fost pe deplin stabilita (caucaziana vs. mongoloida este inca o disputa intre cercetatori), dar un lucru e cert: Ainu se deosebesc de japonezi prin tenul mai deschis si prin barbile impunatoare, ca si prin portul traditional, acela al unor vanatori si pescari indemanatici.

Interactiunile dintre japonezii de pe Hokkaido s-au bazat pe comert, dar si pe stari de conflict, iar in 1868, insula a intrat in intregime sub stapanire japoneza. Pentru o lunga perioada de timp, cultura si limba Ainu au fost puse la grea incercare, iar numarul vorbitorilor a scazut simtitor. In prezent, estimarile variaza flagrant (de la 25 000 la 200 000), dar acel traducator japoneza Craiova care ne-a purtat pe firul povestii pana acum ne-a explicat ca trebuie sa facem distinctia intre cei care se declara in mod oficial Ainu si cei care au o origine etnica mixta.

Ca in multe alte locuri, se fac eforturi pentru a revitaliza limba Ainu, in acest sens remarcandu-se Shigeru Kayano, vorbitor al dialectului Tsishima al Ainu, care a pus bazele unei scoli cu predare in aceasta limba si a inceput sa culeaga povesti traditionale Ainu. Acestea au circulat pana acum pe cale orala si se impart in Yukar (saga ale unor eroi), Kamui Yukar (povesti despre zei) si Uwepeker (povesti stravechi).

In mod oficial, limba Ainu foloseste o versiune a silabarului japonez katakana (pentru care, asa cum ne-a explicat colegul de la traduceri autorizate japoneza Craiova, s-au stabilit si niste caractere unice, menite a reda sunetele specifice), dar si alfabetul latin, mai ales  dupa ce aceasta populatie a intrat in atentia lumii intregi prin originalitatea si vechimea ei.

Din punt de vedere lingvistic, Ainu prezinta o structura sintactica similara cu a japonezei si tinde sa folosesca particule in urma cuvintelor, mai degraba decat prepozitii. Limba in care s-au transmis povestile Yukar este polisintetica, adica verbele, substantivele sau adverbele se contopesc pentru a forma lungi cuvinte-propozitii; totusi, in vorbirea curenta, sub influenta limbilor dominante inconjuratoare, acest aspect lingvistic s-a mai estompat in prezent.

Sursa imagine: www.japancycling.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s