La multi ani, traducatori!

harta Europa multiculturala

Pentru traducatorii din Craiova, ca si pentru membrii acestei profesii de pretutindeni, ziua de 30 septembrie este una speciala, deoarece la aceasta data se celebreaza Ziua Internationala a Traducatorilor. Intr-o era a globalizarii in care comunicarea eficienta si exacta este un imperativ, membrii biroului de traduceri din Craiova considera ca fiind o dovada de normalitate ca aceasta pasiune transformata in meserie sa beneficieze de o ziua dedicata ei.

De ce aceasta data anume a fost aleasa pentru a celebra Ziua Internationala a Traducatorilor? Pentru ca 30 septembrie este o zi asociata cu Sfantul Ieronim (n. cca. 347, Stridon, azi Strigova, Croatia – d. 30 septembrie 420, Betleem), patronul traducatorilor si al interpretilor. Important teolog crestin, Sfantul Ieronim (nascut Sophronius Eusebius Hieronymus) a desfasurat o vasta activitate de erudit, cea mai importanta realizare a sa fiind traducerea Bibliei din limbile greaca, ebraica si aramaica in latina, la cererea papei Damasus I. Traducerea Sfantului Ieronim, cunoscuta sub numele de Biblia Vulgata (numita asa pentru ca folosea limba vorbita de paturi largi ale populatiei), este, potrivit spuselor traducatorilor autorizati din Craiova, inca textul oficial al Bibliei in Biserica Romana.

Incepand in 1953, Federatia Internationala a Traducatorilor a ales aceasta zi speciala pentru a celebra aceasta frumoasa meserie si a depus eforturi pentru a fi recunoscuta in mod oficial pe plan mondial. Din 1991, secretariatul Federatiei Internationale a Traducatorilor colecteaza rapoarte de la la diverse asociatii membre, referitoare la modul in care au celebrat aceasta zi, intr-un efort de a spori coeziunea si colaborarea pretutindeni pe glob.

Anul acesta, in Romania, Ziua Internationala a Traducatorilor este sarbatorita la Alba Iulia, sub egida A.P.I.T. – Asociatia Profesionala a Interpretilor si Traducatorilor. Evenimentul va fi compus din doua parti:

– O adunare publica in Piata Tricolorului din Alba-Iulia, incepand cu ora 13.00, destinata sarbatoririi Zilei Internationale a Traducatorilor si mediatizarii problemelor cu care membrii acestei profesii se confrunta;

– O intalnire cu tema “Noile reglementari in efectuarea si legalizarea traducerilor si impactul negativ al acestora in realitatea profesiei” si care va avea loc incepand cu ora 15.30 in sala de conferinte a Hotelului Cetate din Alba Iulia.

Toate acestea se vor desfasura sub deviza “Keep Calm and Show Me Respect!”

Membrii centrului de traduceri din Craiova vor fi negresit acolo.

La multi ani, traducatori!

Sursa imagine: pagina Facebook A.P.I.T.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Din spaniola in engleza

Spanish / English class

Contrar parerii incetatenite ca pentru un traducator, weekend-ul nu reprezinta decat doua zile de lucru inainte de luni, la biroul de traduceri din Craiova, totii traducatorii autorizati din Craiova reusesc sa aiba vacanta, fara sa-si diminueze vreun moment activitatea. Una dintre colegele de la firma de traduceri din Craiova a avut in vacanta o discutie foarte interesanta cu o profesoara din Spania, care i-a enumerat cateva dintre greselile foarte frecvente pe care le fac vorbitorii nativi de spaniola cand invata engleza.

Pentru ca asemanarile cu acelasi proces in limba romana sunt izbitoare (nu gaseam cuvantul, dar ne-a ajutat hatrul coleg de la traduceri bulgara Craiova), vi le impartasim si voua:

1. Prietenii falsi – nu credem sa fie vreun membru al biroului de interpreti Craiova care sa nu fi amintit aceasta greseala cand a fost vorba despre invatarea limbii engleza; un exemplu haios cu care a venit colega de la traduceri spaniola Craiova este al cuvantului “embarazada”, care nu are nici cea mai vaga legatura cu “embarassed” din engleza.

2. Lipsa subiectului – pentru ca spaniola este o limba flexionara, precum romana, subiectul poate fi omis, iar acest reflex se poate transmite si in engleza, care este o limba sintetica; de aceea, nu rareori pot aparea enunturi de genul “is necessary to have three meals a day” (un alt coleg de la traduceri germana Craiova, de asemenea inzestrat cu simtul umorului, a a spus ca, traducator fiind si obisnuit cu termene limita care mai de care, habar n-avea de regula asta).

3. Confuzia intre genuri – aici lucrurile stau putin invers, deoarece engleza e cea care prezinta mai multe optiuni ale pronumelui posesiv (his vs. her), in timp ce spaniola nu are decat un universal “su”.

4. Ordinea adjectivelor si a substantivelor – binecunoscuta provocare a ordinii acestor cuvinte, care da uneori de furca si vorbitorilor de limba romana, in care, ca si in spaniola, adjectivele se plasate de regula dupa substantive; din nou, reflexul din limba nativa da nastere un expresii de genul “She had a husband lovely” (nici nu vreti sa stiti cate glume s-au iscat la biroul de traduceri din Craiova pana a fost ales exemplu acesta).

5. This vs. These – faptul amintit din profesoara din Spania a fost confirmat de o colega de la traduceri engleza Craiova, care a activat si ca profesoara si care ne-a explicat ca, datorita pronuntiei apropiate, in scris, mai ales, cei care nu sunt vorbitori nativi tind sa se limiteze la a folosi un universal “this”.

6. Traduceri literale – in acest caz, exemplul din spaniola este leit cu acela din romana. “Estoy de accuerdo” = “Sunt de acord” asa ca ar trebui sa fie = “I am agree”. Sa ridice mana cine n-a auzit niciodata aceasta eroare. Toate lumea se abtine.

7. Scurtarea contractiilor – stim, suna a pleonasm de la o posta, dar ne referim la tendinta amintita de profesoara din Spania, potrivit careia vorbitorii din aceasta tara nu mai pronunta finalul contructiilor precum “don’t” sau “won’t”, fapt care, dupa spusele majoritatii traducatorilor din Craiova, nu se intampla totusi in cazul vorbitorilor de limba romana.

Sursa imagine: www.hispanicmarketadvisors.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Livoniana si povestea ei

Livoniana

La centrul de traduceri acte Craiova ne pare intotdeauna rau cand auzim ca o limba este pe cale de disparitie, pentru ca membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova considera ca orice astfel de produs al unei comunitati umane, indiferent cat de reduse, este o comoara inestimabila. Acesta este si cazul limbii livoniene.

Livoniana (in original “Līvõ kēļ”) face parte din grupa sud-estica a ramurii finice a limbilor uralice (care isi ia numele de la Muntii Urali, in vecinatatea carora s-a format aceasta familie de limbi, din care mai fac parte maghiara, estona sau finlandeza – dupa cum ne-au confirmat atat expertii in traduceri maghiara Craiova, cat si cei de la traduceri finlandeza Craiova).

Livoniana se vorbeste in regiunea eponima, localizata in Letonia, in nordul peninsulei Kurzeme. Aceasta zona a fost martora multor evenimente, precum cucerirea sa de catre ordinul cavalerilor teutoni (despre care era sa ne vorbeasca o ora in sir colegul pasionat de istorie de la biroul de apostile Haga din Craiova), framantarile cauzate de reforma religioasa, razboaiele dintre marile imperii sau fondarea Uniunii Sovietice.

In 2009 s-a mediatizat foarte mult cazul lui Viktors Bertholds (1921 – 2009), al carui deces a generat ideea ca, odata cu el, s-a stins ultimul vorbitor al livonienei. Aceasta opinie este dezmintita chiar de unii locuitori ai zonei care afirma ca mai exista vorbitori, chiar daca livoniana nu reprezinta pentru ei limba principala. Un alt eveniment similar, dar mai recent (2013) decesul la venerabila varsta de 103 ani, al unei persoane vorbitoare de livoniana, Grizelda Kristina, a alimentat opinii diverse. Unii au opinat ca acesta reprezinta sfarsitul definitiv al livonienei, in timp ce pentru altii (pe care traducatorii autorizati rusa din Craiova prefera sa ii creada) au speculat ca, neoficial, mai exista vorbitori ai acestei limbi, care transmit cunoasterea ei pe cale orala catre generatiile mai tinere.

La acestea se adauga eforturile derulate pe cale oficiala, unul dintre cele mai relevante fiind acela ca livoniana se studiaza in universitati din Letonia, dar si Finlanda sau Estonia, ceea ce sporeste numarul vorbitorilor care nu locuiesc permanent in zona sa de origine.

Din punct de vedere al gramaticii, livoniana se remarca prin existenta a 8 vocale, lungi sau scurte, cele lungi fiind marcate ortografic. Alfabetul utilizat de livoniana este un hibrid intre cel latin si litere specifice estonienei (despre care membrii firmei de traduceri din Craiova promit sa vorbeasca in curand).

Sursa imagine: www.suri.ee

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Ce este ladino?

ladino

Un apropiat al membrilor centrului de traduceri autorizate din Craiova ne-a sugerat, avand in vedere ca am povestit despre idis, sa ne aplecam si asupra altei derivate din ebraica – ladino. Deschisi la sugestii, specialistii in traduceri acte Craiova au patruns in povestea acestei limbi.

Daca idis era limba evreilor Ashkenazi, din centrul si estul Europei, cu precadere din Germania, ladino (djudeoespanyol) este limba evreilor sefarzi, astazi reprezentand minoritati din Israel, alaturi de care s-ar mai putea aminti Turcia (fapt confirmat de unul dintre colegii de la traduceri turca Craiova), Grecia sau SUA. Desi nu detine statut oficial in niciuna dintre aceste tari, l-a primit totusi pe acela de limba a unei minoritati in Israel si Turcia.

Ca si in cazul altor limbi ale unor populatii dispersate pe mai multe teritorii, si ladino a absorbit influente diverse. Nucleul vocabularului este constituit de spaniola veche, dar si de la numeroase alte dialecte vechi ale peninsulei iberice, cum ar fi: aragoneza, astur-leoneza, catalana, galician-portugheza (enumerate cu ajutorul unei colege de la traduceri spaniola craiova). Ladino a fost imbogatita si cu elemente din vocabularul semitic, din limbi precum aramaica, araba sau turca otomana, si, intr-o mai redusa masura, de franceza sau italiana sau limbile din Balcani.

Cum s-a ajuns ca aceasta limba nascuta in Spania sa ajunga atat de departe de teritoriul de origine? Expertii in traduceri autorizate de acte din Craiova va pot spune ca acest fenomen isi are originea intr-o decizie majora a regalitatii spaniole de la sfarsitul secolului al XV-lea, aceea de expulza pe toti evreii din Spania. Aceasta drastica masura se petrecea in contextul Reconquiestei, al luptei pentru eliberarea tinuturilor spaniole de sub stapanirea araba.

La prima vedere, am fi tentati sa consideram ladino ca fiind leit spaniola, dar traducatorii de portugheza din Craiova ne atrag atentia asupra unor aspecte: o diferenta notabila este ca ladino nu foloseste pronumele de persoana a doua usted si ustedes, deoarece acestea au aparut dupa ce majoritatea evreilor sefarzi parasise Spania; in mod similar, ladino face diferenta din B si V, iar Ñ nu exista in versiunea latina a alfabetului folosit de cunoscatorii acestei limbi.

Pentru a discutia a ajuns si la alfabet, colegii de la firma de traduceri din Craiova ne-au mentionat ca ladino se scrie cu ajutorul versiunii Rashi a alfabetului ebraic (si cu versiunea Solitero pentru scrierea cursiva). Vocalele sunt indicate in toate cuvintele, mai putin in cele de origine ebraica. Aceasta situatie ambivalenta este remediata in ultimul timp prin faptul ca ladino se scrie si cu alfabetul latin.

Sursa imagine: www.timesofisrael.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Blissimboluri

blissymbolics

Nu e prima data cand la biroul de traduceri din Craiova ne aplecam si asupra unor sisteme de scriere destinate unor persoane cu nevoi speciale; acum ceva timp am vorbit despre alfabetul Braille, iar acum va vom spune despre Blissimboluri.

Dupa cum ne-au explicat traducatorii autorizati din Craiova, aceste numele acestor simboluri vine la de la inventatorul lor, Charles K. Bliss (1897 – 1985), care, initial, isi numise creatia Semantografie, adica un sistem ideografic de scriere constand din cateva sute de simboluri de baza, fiecare reprezantand un concept si care se pot combina pentru a da nastere unor noi simboluri si, implicit, unor noi concepte. Blissimbolurile difera de oricare sistem major de scriere al lumii prin faptul ca simbolurile nu corespund deloc niciunui sunet ale vreunei limbi vorbite.

Inventatorul acestui sistem de scriere, Charles Bliss (pseudomin al lui  Karl Kasiel Blitz) s-a nascut in orasul austro-ungar Czernowitz (in prezent, in Ucraina, dupa cum ne-au informat colegii de la traduceri polona Craiova), care se remarca printr-un pronuntat cosmopolitism, fiecare etnie manifestand, asa cum marturisea insusi Bliss, aversiune fata de celelalte, in principal datorita barierelor de limba. Dupa absolvirea universitatii, Bliss a devenit inginer chimist la Viena si a suferit din plin datorita evenimentelor care au precedat si s-au desfasurat in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial: anexarea Austriei de catre Germania, deportarea intr-un lagar de concentrare.

Unul dintre colegii de la centrul de traduceri legalizate Craiova ne-a mentionat ca Bliss a reusit sa supravietuiasca acestor vicisitudini si s-a refugiat impreuna cu familia la Shanghai in China. Aici a inceput activitatea sa de a pune bazele unui sistem de scriere (in parte inspirat din ideogramele chineze, fapt confirmat de expertii in traduceri chineza Craiova) care sa faciliteze comunicarea intre comunitati.

Explozia turismului mondial in anii ’60 ai secolului trecut l-au fortat pe creator, care se temea ca sistemul sau va fi preluat si plagiat pentru a fi folosit in conturarea unor semne facile pentru ghidarea turistilor, sa schimbe numele original de Semantografie in Blissimboluri. Incepand cu 1971, sistemul de blissimboluri a fost folosite ca un mijloc de ajutor pentru comunicarea de catre persoane cu dizabilitati. Au fost fondate diferite institutii care promoveaza blissimbolurile, desi creatia lui Bliss nu a fost ferit de critici, multe concentrandu-se asupra argumentului ca un sistem pur ideografic nu poate suplini in mod real o limba care beneficiaza si de suportul vorbirii (o opinie la care au aderat cativa dintre expertii in apostile Haga Craiova).

Din punct de vedere gramatical, blissimbolurile se impart in trei mari categorii: lucruri materiale, actiuni si valori umane (sau evaluari mentale). Trei simboluri speciale (un patrat, un con, un con inversat) marcheaza deasupra fiecarui simbol de baza una dintre categoriile de mai sus.

Unul dintre traducatorii autorizati de engleza din Craiova ne-au atras atentia asupra unei frumoase coincidente: in engleza, “Bliss”, numele celui care a oferit celor cu nevoi speciale un mod de a comunica si invata, se traduce prin “fericire” sau “beatitudine”.

Sursa imagine: www.mayer-johnson.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Accente reusite

Strangelove

Deoarece la centrul de traduceri din Craiova ne plac enorm filmele, nu e de mirare ca, intr-o buna zi, ne-am gasit in situatia de a analiza si dezbate (a se citi “aprins” in subtext) care actori au reusit sa vorbeasca o engleza cu accent strain cat mai veridic. Parerile pe care le-au emis traducatorii autorizati din Craiova sunt diverse si surprinzatoare.

Unul dintre colegii de la traduceri olandeza Craiova l-a preamarit pe Leonardo DiCaprio pentru accentul sau sud-african impecabil din The Blood Diamond. Alt coleg l-a contrazis vehement, considerand ca performanta lingvistica a lui Matt Damon din Invictus este adevarata redare a unui accent sud-african credibil.

Un expert in traduceri limbi rare Craiova l-a adus in discutie pe Forest Whitaker in rolul dictatorului Idi Amin in The Last King of Scotland, rol despre actorul insusi spunea ca l-a abordat invatand swahili si apoi gandindu-si replicile in engleza ca si cum le-ar fi gandit in limba indigena.

Una dintre colegele de la traduceri germana Craiova l-a amintit pe cameleonicul Peter Sellers in comedia cu un titlu naucitor de amuzant – Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb; Sellers interpreteaza trei personaje, dar bizarul doctor Strangelove, fost savant nazist, este de departe cel mai reusit.

Un expert in traduceri rusa Craiova l-a amintit pe Viggo Mortensen si acentul sau rusesc veridic dintr-un film pentru care epitetul de brutal este chiar bland: Eastern Promises. Colegul ne-a spus ca exista zvonuri ca Mortensen s-ar fi pregatit pentru acest rol calatorind de unul singur prin tarile vorbitoare de rusa.

Colega de la traduceri maghiara Craiova a declarat ca, pur si simplu, nu putem sa il ignoram pe Martin Landau in rolul actorului maghiar Bela Lugosi (faimosul interpret al lui Dracula) in pseudo-biografia Ed Wood. Accentul unguresc si maretia decazuta a personajului sunt redate in mod superb de Landau.

O alta colega de la traduceri franceza Craiova ne-a marturisit ca a fost surprinsa cum, in drama istorica Becket, un actor britanic pana in maduva oaselor, John Gielgud, reuseste un foarte subtil si elegant accent frantuzesc in rolul regelui Frantei.

Un coleg mai hatru de la traduceri engleza Craiova ne-a provocat sa privim Snatch si sa intelegem macar jumatate din ce vorbeste Brad Pitt intr-un delirant accent Pikey, o combinatie de limba rroma si irlandeza. Unii au incercat si s-au declarat invinsi de aceasta provocare.

Parerile ar mai fi curs inca mult timp, dar au inceput sa soseasca materiale de tradus, iar la biroul de traduceri legalizate din Craiova munca este pe primul plan. Inainte de finalul discutiei, totusi, un coleg galant a propus sa revenim cat de curand cu o prezentare a unor actrite care au reusit sa redea engleza cu accente straine.

Sursa imagine: www.flickriver.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Galeza si povestea ei

galeza

Unii dintre clientii care s-au perindat pe biroul de traduceri legalizate din Craiova au dorit sa stie ce alte limbi decat engleza se mai vorbesc pe cuprinsul arhipelagului britanic. De data aceasta, traducatorii autorizati din Craiova au decis sa le povesteasca despre galeza.

Galeza (in engleza “Welsh”, in original “Cyrmraeg”) este o membra a ramurii britonice a limbilor celtice (expertii de la biroul de traduceri autorizate Craiova promit sa revina cu o discutie mai ampla asupra acestei familii de limbi, a carei denumire a fost propusa pentru prima data de Edward Lhuyd in 1707). Galeza se vorbeste, asa cum o arata si numele, in Tara Galilor, dar exista o colonie importanta de vorbitori in regiunea Chubut din Argentina (fapt surprinzator, dar confirmat de colegii de la traduceri spaniola Craiova). Evident, mai exista persoane care cunosc aceasta limba si in alte tari anglofone, precum Scotia, Canada, SUA, Australia sau Noua Zeelanda.

Colegii de la traduceri engleza Craiova ne-au mentionat ca, din pacate, desi Tara Galilor are o populatie de aproximativ 3 milioane de locuitori, numarul celor care detin competente reale de comunicare in aceasta limba se ridica la doar 650 000. Ca si in alte parti ale lumii, se intreprind eforturi deosebite pentru revigorarea acestei limbi, iar galeza beneficiaza si de avantajul ca, din 2011, a devenit limba oficiala pe intreg cuprinsul Regatului Unit. Pe langa asta, unul dintre colegii de la traduceri croata Craiova, care a calatorit de curand pe acolo, ne-a spus ca industria muzicala in galeza este cel putin infloritoare.

Istoria limbii galeze se pierde in negura timpurilor (am folosit expresia aceasta pentru a face pe plac uneia dintre expertele in traduceri poloneza Craiova, care ne-a spus ca o adora). Cele mai vechi exemple de scrieri literare in galeza dateaza din jurul anului 600 (pana la acea data, scrierile galeze erau redactate in latina), constand in poemele Taliesin, ce povestesc ispravile regelui Urien din Reghed, o zona din sudul Scotiei de azi, si lucrarea Y Gododdin, o descriere a unei batalii dintre celti si locuitorii din Northumbria (traducatorii de engleza din Craiova ne-au explicat ca acesta a reprezentat regat medieval englez situat in preajma estuarului raului Humber, de unde ii vine si numele).

Din punct de vedere al alfabetului, galeza il foloseste pe cel latin, cu 28 de caractere, dintre care opt sunt duble si sunt folosite pentru a reda foneme specifice. Spre deosebire de engleza, “w” si “y” sunt considerate vocale.

In privinta gramaticii, galeza se distinge prin existenta unor prepozitii conjugate (care fuzioneaza cu pronumele personal pe care il determina) si prin utilizarea auxiliarelor in conjugarea verbelor (care flexioneaza, totusi, in galeza literara).

Sursa imagine: www.theguardian.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.