Livoniana si povestea ei

Livoniana

La centrul de traduceri acte Craiova ne pare intotdeauna rau cand auzim ca o limba este pe cale de disparitie, pentru ca membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova considera ca orice astfel de produs al unei comunitati umane, indiferent cat de reduse, este o comoara inestimabila. Acesta este si cazul limbii livoniene.

Livoniana (in original “Līvõ kēļ”) face parte din grupa sud-estica a ramurii finice a limbilor uralice (care isi ia numele de la Muntii Urali, in vecinatatea carora s-a format aceasta familie de limbi, din care mai fac parte maghiara, estona sau finlandeza – dupa cum ne-au confirmat atat expertii in traduceri maghiara Craiova, cat si cei de la traduceri finlandeza Craiova).

Livoniana se vorbeste in regiunea eponima, localizata in Letonia, in nordul peninsulei Kurzeme. Aceasta zona a fost martora multor evenimente, precum cucerirea sa de catre ordinul cavalerilor teutoni (despre care era sa ne vorbeasca o ora in sir colegul pasionat de istorie de la biroul de apostile Haga din Craiova), framantarile cauzate de reforma religioasa, razboaiele dintre marile imperii sau fondarea Uniunii Sovietice.

In 2009 s-a mediatizat foarte mult cazul lui Viktors Bertholds (1921 – 2009), al carui deces a generat ideea ca, odata cu el, s-a stins ultimul vorbitor al livonienei. Aceasta opinie este dezmintita chiar de unii locuitori ai zonei care afirma ca mai exista vorbitori, chiar daca livoniana nu reprezinta pentru ei limba principala. Un alt eveniment similar, dar mai recent (2013) decesul la venerabila varsta de 103 ani, al unei persoane vorbitoare de livoniana, Grizelda Kristina, a alimentat opinii diverse. Unii au opinat ca acesta reprezinta sfarsitul definitiv al livonienei, in timp ce pentru altii (pe care traducatorii autorizati rusa din Craiova prefera sa ii creada) au speculat ca, neoficial, mai exista vorbitori ai acestei limbi, care transmit cunoasterea ei pe cale orala catre generatiile mai tinere.

La acestea se adauga eforturile derulate pe cale oficiala, unul dintre cele mai relevante fiind acela ca livoniana se studiaza in universitati din Letonia, dar si Finlanda sau Estonia, ceea ce sporeste numarul vorbitorilor care nu locuiesc permanent in zona sa de origine.

Din punct de vedere al gramaticii, livoniana se remarca prin existenta a 8 vocale, lungi sau scurte, cele lungi fiind marcate ortografic. Alfabetul utilizat de livoniana este un hibrid intre cel latin si litere specifice estonienei (despre care membrii firmei de traduceri din Craiova promit sa vorbeasca in curand).

Sursa imagine: www.suri.ee

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s