Tipuri de traducatori

translator_types

Am discutat despre metode de traducere, despre abordari in aceasta activitate, dar, asa cum era de asteptat, a venit intrebarea inevitabila catre colaboratorii biroului de traduceri profesioniste din Craiova: Bine, bine, dar ce tipuri de traducatori exista? O intrebarea care, fara a-i pune in incurcatura, i-a pus un pic pe ganduri pe traducatorii profesionisti din Craiova, care, dupa ceva consultari, au conchis ca exista trei mari categorii de traducatori:

1. Traducatorii carora le place mai sa traduca decat sa conduca o afacere in acest domeniu.

2. Traducatori carora le place in egala masura sa traduca, dar si sa conduca o afacere in acest domeniu.

3. Traducatori carora le place mai mult sa conduca o afacere decat sa traduca.

Prima categorie ii include pe cei foarte pasionati de o limba straina (sau mai multe) careia i se dedica, aprofundand foarte mult ceea ce le place. Ce isi doresc cel mai mult este sa aiba de lucru, sa primeasca intr-una traduceri, indiferent cat de grele ar fi, fara a se preocupa prea mult sa-si negocieze onorariile, pe care le iau ca atare. Aceasta si este principala lor calitate, aceea ca, indiferent de dificultatea textului, gasesc solutia optima pentru traducere. Colaboratorii firmei de traduceri profesioniste din Craiova indraznesc sa afirme ca majoritatea traducatorilor apartin acestei categorii, desi au existat si voci care au opinat ca, multumita sau din cauza (nu e clar inca) actualei situatii economice, foarte multi traducatori se indreapta, de voie, de nevoie catre a doua categorie.

Aceasta ii include pe aceia carora le place sa traduca, dar pe care ii caracterizeaza si un anume simt antreprenorial. Aceasta inseamna ca, pe langa a-si extinde permanant cunostintele in limbile pe care le cunosc, acesti traducatori petrec timp, consuma energie si cheltuie bani si ca sa se promoveze si sa gaseasca cele mai bune oportunitati profesionale. Exista sanse mari ca traducatorii care apartin acestei categorii sa detina un blog prin care sa se promoveze si sa fie activi in comunitatile de profil.

A treia categorie de traducatori ii include pe cei care au abilitati foarte bune in domeniu, dar care prefera mai mult sa coordoneze proiecte ample si sa supervizeze activitatea altor traducatori. Nu este de mirare ca astfel de profesionisti ai traducerilor ajung sa isi deschida propria firma.

Nu pretindem ca am gasit casificarea ideala, dar, daca sunteti de acord cu ea, in care categorie credeti ca va regasiti?

Sursa imagine: www.sostranslatorchat.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Creola din Antile si povestea ei

caribbean

Vremea s-a incalzit si deja unii se gandesc la vacante. De fapt, toti se gandesc la vacante, dar, asa cum le place sa spuna colaboratorilor de la biroul de traduceri franceza Craiova, unii se gandesc mai departe decat ceilalti. Una dintre destinatiile de sejur care a atras atentia prin exotism a fost zona Antilelor. Inevitabil, traducatorii de franceza din Craiova s-au intrebat: ia sa vedem ce limba se vorbeste pe acolo? Ia te uita ce varietate interesanta de creola!

Creola din zona Antilelor este o limba care are la baza franceza, combinata cu diverse cuvinte din alte limbi din Caraibe. Traducatorii autorizati de franceza din Craiova au precizat ca nu trebuie confundata cu creola din Haiti, cu care elemente diferite, dar si distincte. Creola antileza se vorbeste cu precadere in Antilele Mici si in Trinidad-Tobago, Dominica, Santa Lucia sau Grenada, desi se constata acelasi fenomen al scaderii numarului de vorbitori din randul tinerilor.

Ca o contrapondere, desi in unele dintre aceste teritorii engleza este limba oficiala, creola antileza cunoaste de scurt timp o veritabila renastere, gratie sentimentului de mandrie care a fost promovat in randul vorbitorilor sai.

Ca si alte limbi din regiunea Caraibilor, si creola antileza isi are originea in epoca de trista amintire a sclaviei. Sclavii adusi pe plantatiile franceze din Antile au fost nevoiti sa isi insuseasca limba proprietarilor si sa o adapteze pentru a comunica si a supravietui. Ca urmare, multe expresii uzuale din creola antileza seamana izbitor cu franceza, desi se scriu diferit:

Buna ziua – Bonjou – Bonjour (franceza)

Va rog! – Souplé – S’il vous plaît (franceza)

Multumesc – Mèsi – Merci (franceza)

Ma scuzati – Eskizé mwen – Excusez-moi (franceza)

Din punct de vedere al gramaticii, creola antileza se remarca prin faptul ca distinge intre genul masculin si feminin, acesta din urma fiind marcat uneori diferit, in functie de varsta persoanei sau fiintei pe care o denumeste substantivul. Articolul “a” din creola nu este, asa cum s-ar crede la prima vedere, cel nehotarat, precum in engleza, ci hotarat, fiind derivat de la cel din franceza – “la”.

Sursa imagine: www.travlang.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

 

 

Metode de traducere

translation-methods

O intrebare foarte inspirata adresata traducatorilor de germana din Craiova s-a referit la  abordarea pe care o au fata de activitatea de traducere. Mai precis, intrebarea a sunat astfel: Ceea ce faceti voi e o metoda universala pe care o aplica orice persoana din lume care efectueaza o traducere? Colaboratorii biroului de traduceri germana Craiova au mentionat ca “metoda” este un cuvant foarte inspirat ales, pentru ca exact aceasta caracterizeaza diferentele dintre abordarile din activitatea de traducere.

Drept urmare, traducatorii autorizati de germana din Craiova s-au hotarat sa prezinte principalele metode de traducere:

Traducerea cuvant cu cuvant – ordinea cuvintelor din limba sursa este pastrata intocmai, iar cuvintele sunt traduse cu cele mai utilizate sensuri; aceasta metoda este utilizata fie pentru a descompune si descifra cum functioneaza limba din care se traduce, fie ca faza initiala de traducere a unui text dificil.

Traducerea literala – este foarte asemanatoare cu metoda cuvant cu cuvant, in special in privinta traducerii cuvintelor si a ordinii lor, una dintre diferente aparand in cazul constructiilor gramaticale, care sunt traduse prin cel mai apropiat echivalent din limba tinta.

Traducerea fidela – isi propune sa redea sensurile din limba sursa, adaptandu-le structurilor lexicale ale limbii tinta si sa pastreze intentiile autorului din limba sursa.

Traducerea semantica – este asemanatoare cu traducerea fidela, dar ia mai mult in calcul valoarea estetica a textului sursa, astfel incat in textul tinta sa nu apara nepotriviri de sunete, repetitii sau ambiguitati.

Traducerea comunicativa – isi propune sa redea sensurile in acelasi tip de context precum in limba sursa, astfel incat atat continutul, cat si limba utilizata sa fie inteligibile pentru receptor.

Traducerea idiomatica – reproduce mesajul textului tinta, dar utilizeaza expresii idiomatice si locutiuni din limba tinta, pentru a apropia mesajul de specificul receptorilor.

Traducerea libera – reproduce continuturile si formele independent de cele din limba sursa; nu rareori, textul din limba tinta difera ca dimensiuni de cel din limba sursa.

Traducerea adaptata – este cea mai libera forma de traducere, utilizata indeosebi pentru literatura sau poezie; motivele si teme culturale din limba sursa sunt convertite in unele adaptate limbii tinta.

Sursa imagine: www.kln.ac.lk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Zilele saptamanii in 5 limbi europene

week_days

La biroul de traduceri engleza Craiova lumea se mai si amuza. Si de data aceasta, insa, distractia a avut legatura cu domeniul de activitate al colaboratorilor centrului de traduceri engleza Craiova, constand in a prezenta zilele saptamanii in cat mai multe limbi cu putinta. Aici a intervenit un pic de problema, deoarece s-au adunat cat mai multe variante, care nu-si puteau gasi toate locul aici. Cu un deosebit spirit practic, colaboratorul de la traduceri legalizate engleza Craiova a propus sa se traga la sorti cinci dintre acestea, urmand ca restul sa fie prezentate succesiv pe viitor.

Asadar, avem albaneza:

Luni – E hënë

Marti – E martë

Miercuri – E mërkurë

Joi – E enjte

Vineri – E premte

Sambata – E shtunë

Duminica – E diel

Apoi, din urna a iesit bosniaca:

Luni – Ponedeljak

Marti – Utorak

Miercuri – Srijeda

Joi – Cxetvrtak

Vineri – Petak

Sambata – Subota

Duminica – Nedjelja

A treia a fost corsicana, care pare familiara, nu?

Luni – Luni

Marti – Marti

Miercuri – Marcuri

Joi – Ghjovi

Vineri – Venneri

Sambata – Sabbatu

Duminica – Dumenica

A urmat finlandeza:

Luni – Maanantai

Marti – Tiistai

Miercuri – Keskiviikko

Joi – Torstai

Vineri – Perjantai

Sambata – Lauantai

Duminica – Sunnuntai

Si, ultima, dar nu cea din urma, galeza:

Luni – dydd Llun

Marti – dydd Mawrth

Miercuri – dydd Mercher

Joi – dydd Iau

Vineri – dydd Gwener

Sambata – dydd Sadwrn

Duminica – dydd Sul

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Echivalente dinamice sau formale?

translation_practice

Continuand seria discutiilor despre aspectele teoretice ale profesiei lor, colaboratorii biroului de traduceri rapide Craiova s-au aplecat asupra dilemei: la traducerea unui text dintr-o limba intr-alta, este mai importanta transpunerea ideii sau gandului exprimat intr-o portiune a textului sursa sau redarea cuvant cu cuvant a acesteia? Traducatorii de engleza din Craiova nu au facut astfel decat sa defineasca comparatia intre echivalentele dinamice si cele formale.

Aceasta distinctie a fost facuta pentru prima data de Eugene Nida (1914-2011), lingvistit american care a elaborat aceasta teorie in cadru proecuparilor sale de a traduce si analiza traduceri ale Bibliei din greaca si ebraica in engleza. In lucrarea sa, Principles of Correspondence, el sustine ca, in conditiile in care nu exista doua limbi identice, nici in ceea ce priveste sensurile asociate unor simboluri, nici in ceea ce priveste modul cum aceste simboluri sunt aranjate in cuvinte si propozitii, este un lucru rational in a presupune ca nu exista corespondenta absoluta intre doua limbi, fapt la care adera si colaboratorii biroului de traduceri autorizate din Craiova.

Pornind de la aceasta asertiune, el a definit, intr-o alta lucrare, Towards a Science of Translating, cele doua orientari, dinamica si formala.

Echivalente formala se concentreaza pe mesajul insusi, atat in forma, cat si in continut. Intr-o astfel de transpunere, traducatorul este preocupat cu anumite corespondente, de la propozitie la propozitie sau de la concept la concept. In acest caz, se urmareste ca mesajul din limba tinta sau fie cat mai apropiat de mesajul din limba sursa. Aceasta inseamna, de exemplu, ca mesajul tradus sa fie in mod constant comparat cu cel original, pentru a verifica standardele de acuratete si corectitudine. Un exemplu de utilizare a echivalentei formale ar fi redarea unor texte medievale, pentru continut, nu neaparat pentru stilul in care au fost redactate.

Pe de alta parte, echivalenta dinamica vizeaza relatia dintre mesajul si receptorul din limba tinta, mai degraba decat dintre mesajul din limba sursa si cel din limba tinta. Naturaletea mesajului receptat este astfel principala preocupare, iar scopul traducatorului este sa inteleaga care ar trebui sa fie comportamentul receptorului in fata textului.

Cele doua forme de echivalente nu sunt unicele repere in abordarea unei traduceri, ci doar doua capete ale unui interval in care traducatorul insusi alege sa se pozitioneze.

Sursa imagine: www.seasite.niu.edu.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Lombarda si povestea ei

lombardia

Deschiderea aeroportului din Craiova catre destinatii internationale a avut si unele efecte colaterale interesante: unii dintre partenerii biroului de traduceri specificatii tehnice din Craiova, pregatindu-se pentru deplasari la Milano, si-au vazut curiozitatea starnita in privinta particularitatii limbilor care se vorbesc in zona. Prompti, ca de obicei, traducatorii de specificatii tehnice din Craiova au mentionat ca lombarda este exemplul cel mai elocvent in aceasta privinta.

Lombarda face parte din grupul Cisalpin sau Galo-Italic al limbilor latine si se vorbeste cu precadere in nordul Italiei, adica Lombardia si unele regiuni invecinate, cum ar fi zona estica a Piemontului, precum si in sudul Elvetiei (Ticino si vaile din zona Graubünden/Grigioni). Exista doua variante ale lombardei, una estica si una vestica, aceasta din urma regasindu-se mai pregnant in Sicilia; cele doua forme ale lombardei prezinta diferente si sunt deseori, dar nu intotdeauna, reciproc inteligibile.

Numele de “Lombardia”, de la care deriva si cel al limbii, vine de la longobarzi, un trib razboinic germanic care a trait in nordul si centrul Italiei in perioada 600 – 800 si care au dominat politic si militar peninsula. In Evul Mediu, perioada de maxima faramitare statala, denumirea de lombarzi s-a extins si a ramas atribuita locuitorilor din nordul Italiei. Colaboratorul de la traduceri manuale tehnice Craiova a atras atentia ca lombarda nu este limba vechiului trib germanic, ci doar a preluat numele acestora; fostii stapanitori ai peninsulei italice vorbeau o limba germanica, astazi disparuta.

Ca limba literara, a cunoscut o perioada foarte fasta in secolul al XIX-lea, cand autori precum Carlo Porta sau Carlo Bertalozzi au redactat poezii si piese de teatru in lombarda.

Lombarda este recunoscuta de catre lingvisti ca fiind o limba separata, insa Italia si Elvetia nu o recunosc drept o limba minoritara. Ca si in alte cazuri triste de limbi amenintate, cei mai multi dintre vorbitori sunt persoane in varsta, lombarda nefind foarte populara in mediul urban sau in randul tinerilor. Ca urmare, se depun pentru eforturi pentru revitalizarea sa si se militeaza pentru introducerea ei ca limba de studiu in scolile primare.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Teoria Skopos

translation theory

Asa cum poate ati observat, colaboratorii biroului de traduceri diplome engleza Craiova primesc nenumarate intrebari legate de limbi straine, dar mai rar despre activitatea de traducere ca atare. Insa nici astfel de interperlari nu lipsesc, iar una care le-a atras atentia traducatorilor de diplome engleza Craiova prin pertinenta ei a fost: Voi, traducatorii, aveti de citit vreo teorie despre activitatea voastra sau doar va preocupati sa stiti limbile straine cat mai bine? Raspunsul inevitabil a fost : desigur, una dintre ultimele teorii pe care le-am analizat a fost cea numita Skopos.

Teoria Skopos a fost elaborata in Germania anilor ’70 ai secolului trecut de catre lingvistul Hans Vermeer (cine altceiva decat colaboratorul cel hatru de la traduceri documente germana Craiova putea sa ne atraga atentia sa nu il confundam cu faimosul pictor Vermeer), iar ideea sa de baza consta in a considera activitatea de traducere drept una cu un scop precis, care tine cont atat de textul sursa, cat si de textul tinta. Nu intamplator, numele de “skopos” vine din greaca si se traduce prin “scop”.

Potrivit acestei teorii, textul sursa a fost elaborat in anumite circumstante, numite circumstante sursa, in timp ce traducerea tinta trebuie sa ia in considerare ale circumstante, numite circumstante tinta, incluzand aici un tip diferit de public caruia textul i se adreseaza. Interesant este ca, in virtutea acestei teorii, din punct de vedere al status-ului, cele doua texte, cel sursa si cel tinta, nu se afla pe acelasi plan. Textul tinta este mai important, asa ca trebuie sa i se acorde o atentie deosebita pentru a constitui o sursa de informatie viabila pentru publicul tinta.

In aceste conditii, modul cum este efectuata comanda devine vital pentru definirea skopos-ului. Acesta poate veni de la o persoana anume (reprezentantul unei edituri, consiliul unei corporatii etc.), care stabileste parametrii de urmarit sau poate fi definit de catre traducatorul insusi. In aceasta din urma situatie, se va urmari o traducere “optima”, aceasta reprezentand:

a) cea mai buna traducere in situatia data;

b) cea mai buna traducere care atinge obiectivul stabilit in prealabil;

c) cea mai buna traducere cu resursele existente;

d) cea mai buna traducere potrivit cu solicitarile clientului.

Sursa imagine: www.linguistblog.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.