O limba sacra – Avestica

limba_avestica

Cand exploreaza mapamondul in cautarea de comori lingvistice, colaboratorii de la traduceri persana Craiova nu uita sa se aplece si asupra unor limbi care nu se mai utilizeaza in mod curent (traducatorii de farsi din Craiova au vrut sa evite termenul funeste de “limba moarta”). Ca urmare, specificul activitatii lor i-a indemnat sa va spuna povestea limbii avestice.

Avestica este o limba iraniana din ramura de est a acestei familii lingvistice, cunoscuta pentru ca este limba in care a fost redactata Avesta, colectia de texte sacre a religiei zoroastriana. Cunoscuta si sub numele de limba Zend, avestica se vorbea in anticele regiuni ale Arahosiei, Ariei, Bactriei si Margianei, care corespund Afganistanului de azi, precum si unor parti din Pakistan, Tadjikistan, Turkmenistan sau Uzbekistan.

Daca, la un moment dat, avestica trebuie sa fi existat si ca limba vorbita, in timp ea a disparut din uz, insa, datorita importantei sale ca limba sacra, a continuat sa fie utilizata in ceremonii si chiar ca limba a unor compozitii religioase ulterioare, in aceasta privinta, potrivit colaboratorilor de la traduceri farsi Craiova, putand fi asemanata cu sanscrita vedica. Unii specialisti afirma si ca pastuna contemporana are la baza avestica.

Avestica a fost atestata a aparea in doua forme, “Avestica veche” si “Avestica noua”; de notat, insa, ca varianta noua nu a derivat din cea veche, reprezentand un dialect separat, folosit in alte perioade de timp. Este posibil ca aceasta diferentiere sa se fi datorat faptului ca avestica se transmitea initial pe cale orala, pentru ca de la un moment dat, sa se produca o standardizare a ei, proces influentat de particularitatile lingvistice ale popoarelor care dominau zona Iranului in perioada respectiva (cum ar fi dinastia sassanida – secolele III-VI d.Hr. – cand a avut loc o transcriere fonetica a limbii Avestei).

Avestica s-a perpetuat in scris, ca urmare, a fost nevoie si de un alfabet care sa ii ajute pe preoti sa recite scrierile sacre cat mai precis. De aici si numarul mare de litere – 53-  al alfabetului care initial se numea Din dabireh (“scriere religioasa”).

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s