Macedoneana si povestea ei

Aprilie nu se dovedeste o luna prea ingaduitoare din punct de vedere climatic, iar multi resimt asta la nivel psihologic, nu insa si colaboratorii de la biroul de traduceri bulgara Craiova. Vremea intunecata e numai potrivita pentru explorarea unei pasiuni perene, aceea a incursiunii in universul lingvistic al mapamondului, asa ca traducatorii de bulgara din Craiova s-au aplecat asupra limbii macedonene.

Macedoneana apartine familiei limbilor slavice de sud si este vorbita de un numar de aproape doua milioane de persoane din Macedonia de Nord (in trecut cunoscuta sub denumirea de fosta Republica Iugoslava a Macedoniei), dar si din Romania, Serbia si Albania.

Ca si denumirea tarii, limba macedoneana este subiect de controversa. Daca unii o considera un simplu dialect al limbii sarbe sau al celei bulgare, altii o vad ca pe o limba autonoma, parte a continuum-ului lingvistic sud-slavic.

Cert este ca macedoneana este apropiata de bulgara, ambele fiind considerate ca fiind cele mai apropiate de limba pentru care Chiril si Metodiu au conturat alfabetul chirilic.

In functie de particularitatile dialectelor sale, macedoneana se distinge prin doua mari grupe: de vest (Ohrid-Prespa, Debar, Polog, Lostur-Korca) si de est (Kumanovo, Kriva Palanka, Strumica, Malesevo-Pirin).

Prin intermediului grupului de dialecte Torlakiene, macedoneana se apropie si de sarba, desi exista controverse in aceasta privinta. Unii specialisti afirma ca, pe durata cand Macedonia de Nord a fost parte a iugoslaviei, limbi vorbita aici a fost in mod sistematic supusa unui proces de aculturatie, iar locuitorii au fost fortati sa invete limba sarba.

Standardizarea limbii macedonene a inceput odata cu aparitia Republicii Socialiste a Macedoniei (parte a Iugoslaviei) in 1945.

Macedoneana, ca si bulgara, se distinge de celelalte limbi sud-slavice, deoarece nu prezinta cazuri ale substantivelor, cu exceptia vocativului. De asemenea, bulgara si macedoneana sunt singurele limbi indo-europene care prezinta modul narativ, prin care vorbitorul reda evenimente si fapte la care nu a fost martor direct.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements