Sanscrita si povestea ei

Sanscrita

Pentru ca acum putin timp membrii biroului de traduceri din Craiova au mentionat limbile Indiei, unul dintre colegii de la centrul de apostile Haga Craiova s-a hotarat sa patrunda mai in profunzimea povestii unei limbi fascinante, in care au fost redactate capodopere inestimabile ale omenirii: sanscrita.

Sanscrita (in traducere “rafinata” sau “sacra”) este o limba de origine indo-ariana (colegul de la traduceri germana Craiova atrage atentia asupra confuziei pe care multi o fac intre aceasta populatie straveche a Indiei si odioasa doctrina a nazistilor din secolul al XX-lea) si este limba principala de cult in hinduism, precum si o limba literara a budismului si janinismului (colegul de la traduceri indiana Craiova ne-a precizat ca aceasta religie, foarta raspandita in India, propovaduieste o cale a non-violentei fata de toate fiintele vii).

Se considera ca trasaturile comune ale sanscritei cu limbile indo-europene, dar si cu unele non-indo-europene din Urali se explica prin migratia straveche spre nordul Indiei a grupurilor de oameni care au creat aceasta limba. Cele mai vechi texte atestate in sanscrita apar in scrierile brahmanice ale Rig-Vedei, date in jurul mijlocului mileniului II i. Hr. Scrieri propriu-zise din aceasta perioada, dar cei mai multi lingvisti sunt convinsi (parere pe care o impartasesc si membrii biroului de traduceri autorizate Craiova) ca transmiterea orala a acestor texte nu se poate sa se fi indepartat prea mult de la forma initiala – era vorba de literatura religioasa, a carei reproducere exacta era vitala pentru eficacitatea ei spirituala.

Sanscrita a evoluat de-a lungul timpului, fapt care poate fi constatat in textele celorlalte Vede, pana in secolul al IV-lea i. Hr., cand carturarul Panini a realizat un manual de gramatica a acestei limbi, cuprinzand 3 959 reguli de morfologie, sintaxa si semantica, mai cunoscute si sub numele de Ashtadhyayi (“Cele opt capitole”). Gramatica lui Panini a standardizat sanscrita, a carei forma a ramas la fel de-a lungul veacurilor, ajungand pana in prezent, cand aceasta limba este una dintre cele peste 20 oficiale ale Indiei. In zilele noastre, sanscrita este folosita cu precadere in cadrul ceremoniilor religioase, dar se fac eforturi (asa cum traducatorii autorizati din Craiova au remarcat si in alte parti ale lumii) de a o introduce ca limba curenta in anumite comunitati ale Indiei.

Din punct de vedere al gramaticii, sanscrita se remarca prin faptul ca are zece clase de verbe, grupa in doua mari categorii: tematice si atematice, prin faptul ca substantivele flexioneaza foarte mult in functie de caz si ca au trei genuri si prin faptul ca exista un numar enorm de sinonine pentru acelasi cuvant sau de modalitati de a exprima un context printr-o multitudine de constructii.

Ca alfabet, sanscrita a folosit cu preponderenta pe cel Devanagari, dar si alte alfabete ale Indiei, precum si unele din Thailanda sau Tibet. Incepand cu secolul al XIX-lea, sanscrita a fost transliterata pentru a fi scrisa si cu alfabet latin. In prezent, cel mai raspandit standard al sanscritei in alfabet latin este IAST (Alfabetul International al Transliterarii Sanscritei), aflat in uz incepand cu 1912.

Sursa imagine: www.gnaana.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Codex-ul Rohonc

codex rohonc

Acum ceva timp, membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova se aplecau asupra povestii unui manuscris asupra caruia planeaza inca misterul: manuscrisul Voynich. Ispititi de placerea de a explora acest subiect, traducatorii autorizati din Craiova au pornit in cautarea altor astfel de enigme.

Nu dupa mult timp, specialistii in traduceri maghiara Craiova au venit cu povestea asa-numitului Codex Rohonc. Acesta reprezinta un document medieval (potrivit unora, provenind din sud-estul Europei), legat in piele si constand din 448 de file cu dimensiunile 10 X 12 cm; contine si 87 de miniaturi care ilustreaza (dar colegii de la traduceri autorizate maghiara Craiova nu sunt siguri) informatia din document. Ambiguitatea este sporita de faptul ca simboluri pagane, crestine si musulmane coexista in cadrul aceluiasi document si ca numarul de simboluri (litere) utilizate este mai mare decat al oricarui alfabet in uz in acea perioada.

Codex-ul imprumuta numele de la orasul Rohonc din vestul Ungariei secolului al XIX-lea (acum Rechnitz, Austria) unde a fost pastrat pana in 1838, cand a fost donat Academiei Ungare de Stiinte de catre contele Gusztáv Batthyány.

Originea acestui codex este invaluita de mister; prin diverse mijloace tehnice s-a stabilit ca hartia pe care a fost scris a fost fabricata pe la 1530 – 1540 undeva in nordul Italiei. Aceasta informatie nu ajuta foarte mult la descifrarea limbii si alfabetului in care este redactat Codex-ul Rohonc, care s-a sustras pana acum oricarei interpretari integral plauzibile.

Colegii de la traduceri ungara Craiova ne-a amintit o ipoteza potrivit careia documentul ar reprezenta o dovada a originii sumeriene a limbii maghiare; cel a propus aceasta varianta s-a bazat pe un anume mod de a citi textul, prin care a gasit anumite ligaturi intre litere specifice cuneiformelor din antica Mesopotamie. Nu e de mirare pentru nimeni, cum n-a fost nici pentru traducatorii din Craiova, ca o astfel de ipoteza a fost respinsa cam de toata lumea.

Membrii centrului de apostile Haga din Craiova au fost surprinsi sa afle ca si romanii revendica acest codex; unii filologi romani au propus ipoteza ca manuscrisul ar fi o marturie a inceputurilor limbii romane, considerand ca este redactat intr-o forma dacica a latinei vulgare. Transliterarea unor nume proprii, de rauri in special, este principalul argument, dar nici aceasta ipoteza nu a convins pe multi pana acum.

A existat chiar un cercetator indian care a avansat ideea ca acest codez ar fi redactat intr-o forma de alfabet apartinand familiei de scripte Brahmi. Transliterarea si traducerea propuse de acesta au fost respinse aproape unanim de catre restul cercetatorilor.

Ca si in cazul manuscrisului Voynich misterul duce si la suspiciune. Multi carturari maghiari considera ca acest Codex Rohonc nu este decat o farsa; mai mult, exista si banuieli referitoare la autor, un anticar pe nume  Sámuel Literáti Nemes (1796–1842), faimos in epoca pentru apetenta in a-si induce in eroare contemporanii cu lucrari contrafacute.

Sursa imagine: www.dacia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Friulana si povestea ei

Friulana

Vechea poveste a clientilor care vin la biroul de traduceri autorizate din Craiova si se declara nedumeriti ca au calatorit intr-o tara cu o limba pe care o cunosteau se repeta; de data aceasta este vorba de un client fidel, venit pentru traduceri autorizate italiana in Craiova, care ne-a intrebat de ce a intalnit o limba similara si nu foarte cu italiana in nord-estul cizmei. Traducatorii specializati din Craiova au venit cu acelasi raspuns prompt: este vorba de limba friulana.

Friulana este o limba din familia celor romanice si este vorbita in regiunea Friuli-Venezia Giulia din Italia (specialistii in traduceri italiana Craiova ne-au mentionat ca Udine este cel mai important oras al acestei regiuni, alte centre importante fiind Pordenone, Gorizia si Trieste). In prezent numara in jur de 600 000 de vorbitori (alte statistici amintesc peste 700 000) care vorbesc in mod curent si italiana.

Vorbitorii de friulana isi numesc propria limba frulan sau cu mai multa afectiune marilenghe, iar denumirea care s-a incetatenit este cea provenita din italiana (friulano). Friulana este strans inrudita cu ladina, asa ca expertii in traduceri traduceri autorizate italiana Craiova au considerat ca ar fi necesara o mica explicatie si despre aceasta.

Ladina este tot o limba romanica (unii afirma ca ar fi de fapt un grup de dialecte) vorbita in regiuni ca Tirolul de Sud, Tretino si Belluno si care a pastrat cu mult conservatorism specificul limbii latine. Expertii in traduceri spaniola Craiova atrag atentia ca aceasta limba nu trebuie confundata cu ladino, care, desi tot limba romanica, este de fapt limba evreilor din Spania, denumita astfel iudeo-spaniola sau judezmo.

Strans inrudita cu ladina, friulana este denumita uneori si “ladina de est”, dar se deosebeste de prima prin faptul ca a evoluat sub influenta limbilor din jur, printre care germana, italiana, venetiana si slovena. Traducatorii de italiana din Craiova n-au dorit sa ii zapaceasca pe interlocutori prea mult si nu le-au spus prea multe detalii despre venetiana, o limba cu o poveste aparte, pe care membrii biroului de apostile Haga Craiova o vor spune cu alta ocazie.

Primele texte in friulana dateaza din secolul al XIII-lea, cand era folosita in combinatie cu latina, limba oficiala a administratie in Evul Mediu occidental. Primele lucrari literare apar in secolul al XIV-lea si constau mai ales in poezii de dragoste.

In limba friulana, exista atat vocale lungi, cat si scurte, ceea ce influenteaza si modul cum acesti vorbitori pronunta italiana. In scris, vocalele lungi sunt marcate printr-un circumflex. Alfabetul utilizat de friulana este cel latin la care se adauga litera “ç”.

In prezent, friulana este o limba minoritara recunoscuta in Italia si se depun eforturi pentru ca aceasta sa fie utilizata intr-o gama cat mai mare de medii (ziare, filme, scoli).

Sursa imagine: www.wikipedia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Sa ne descretim fruntile

Laugh

La biroul de traduceri din Craiova avem de lucru, dar nu ne plangem, deoarece ne place. Asta nu inseamna ca, uneori, traducatorii nostri autorizati din Craiova nu simt nevoia sa-si descreteasca fruntile in timp ce isi maseaza incheieturile dupa atat tradus. Si ce poate fi mai bun pentru a te relaxa decat niste poante despre propria breasla sau despre activitatea ei?

Iata cateva dintre glumele preferate ale traducatorilor din Craiova:

Doi traducatori stau de vorba pe un vapor:

– Stii sa inoti? intreaba unul.

– Nu, dar pot sa strig dupa ajutor in patru limbi diferite.

(Radem, glumim, dar traducatorii de limbi rare din Craiova ne avertizeaza ca a sti mai multe limbi poate fi vital uneori)

***

O organizatie mafiota apeleaza la o varianta mai neobisnuita pentru a colecta taxele de la firmele pe care le “protejeaza”: angajeaza un surd, mizand pe faptul ca, de va fi prins de politisti, nu va putea cum sa se inteleaga cu ei. In prima saptamana, colectorul incaseaza peste 100 000 de Euro, asa ca il cuprinde lacomia. Saptamana urmatoare, cand veniturile sunt si mai mari, angajatul mafiotilor ascunde banii intr-un loc sigur. Angajatorii actioneaza prompt: trimit recuperatorii dupa el, dar acestia se confrunta fix cu problema destinata politiei – nu pot sa comunice cu el. Aduc un interpret si incep interogatoriul:

– Intreaba-l unde sunt banii, cere seful cel crunt al recuperatorilor.

– Te intreaba unde sunt banii, transmite interpretul.

– Spune-le ca habar nu am despre ce vorbesc, raspunde colectorul.

Seful scoate un pistol de calibru foarte mare, il pune la tampla colectorului si spune:

– Ia mai intreaba-l o data unde sunt banii.

Interpretul se conformeaza, iar colectorul raspunde:

– Sunt in scorbura primului copac de pe aleea din parcul din centru.

– Ce a zis? il intreaba seful recuperatorilor pe interpret.

– Ca tot nu stie despre ce vorbesti si ca nu crede ca ai curaj sa apesi pe tragaci.

***

Si, la piece de resistance, decalogul prejudecatilor despre traducere si traducatori (care nu i-au ocolit pe membrii biroului de apostile din Craiova, dar pe care acestia le-au gestionat fara probleme)

1. Oricine care a studiat vreo doi ani o limba straina in liceu (sau are o bunica vorbitoare nativa de limba straina) poate sa traduca.

2. Un traducator bun n-are nevoie de dictionar (traducatorii de engleza si franceza din Craiova sunt foarte buni, dar recunosc ca folosesc dictionare, care tocmai pentru asta sunt facute).

3. Nu exista nicio diferenta intre traducatori si interpreti.

4. Traducatorii adora sa lucreze noaptea si in weekenduri fara niciun fel de beneficii suplimentare.

5. Traducatorii n-au nevoie sa inteleaga ce traduc (colegii de la centrul de traduceri din Craiova stiu ca e poanta, dar nu pot sa nu avertizeze ca a cadea in aceasta capcana este un pacat pe care traducatorii de calitate trebuie sa il evite).

6. Un traducator bun n-are nevoie de corectura sau editare.

7. A fi traducator este o metoda excelenta de a te imbogati rapid.

8. Traducerea inseamna doar sa tastezi intr-o limba straina.

9. Un traducator e un fel de aparat pe care il cumperi de la magazinul de electrocasnice si caruia nu trebuie decat sa-i schimbi bateriile.

10. Un mesaj de marketing la care au lucrat 20 de oameni timp de doua luni poate fi tradus peste noapte de o singura persoana si tot sa isi pastreze impactul initial.

Sursa imagine: www.acclaro.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.