In Cornul Africii

tigrinya

Pentru ca unii membri ai biroului de apostile Haga Craiova au fost de parere ca inca nu au refacut echilibrul in ceea ce priveste atentia acordata limbilor din intreaga lume, cativa colegi de la biroul de apostilare si legalizare Craiova au continuat sa se aplece asupra unor limbi din Africa, dar, furati si de atractia catre continentul asiatic, au ales o limba din extremitatea estica a acestui continent – Tigrinya.

Aceasta limba se vorbeste in Cornul Africii, peninsula africana care se avanta sute de kilometri in Marea Arabiei si care cuprinde Etiopia, Eritreea, Djbouti si Somalia. Tigrinya este o limba semitica vorbita de grupul etnic Tigray-Tigrinya, cantonat cu preponderenta in nordul Etiopiei, dar si in sudul Eritreei. Colegii de la traduceri persana Craiova ne atrag atentia sa nu facem confundam Tigrinya cu Tigre, vorbita de o populatie din vestul Eritreei si care, in ciuda asemanarii de nume, difera foarte mult de limba din Etiopia. De asemenea, colegii de la traduceri ebraica Craiova ne-au mentionat ca Tigrinya se mai vorbeste si in randul comunitatii Beta Israel, care ii cuprinde pe evreii etiopieni, descendentii locuitorilor vechilor provincii Abisinia sau Aksum, in prezent regiunile Amhara si Tigray.

Un aspect demn de luat in seama, semnalat de colegii de la biroul de traduceri acte Craiova, este ca in Tigrinya exista mai multe dialecte, care difera semnificativ din punct de vedere lexical, gramatical sau morfologic, niciunul dintre aceste dialecte nefiind considerat drept standard.

O particularitate a acestei limbi este geminarea (dublarea) unor consoane, cu efecte directe asupra morfologiei; exista cuvinte in Tigrinya care au un sens cand sunt scrise cu o consoana si cu totul altul cand sunt scrise cu doua. Un alt aspect interesant remarcat de traducatorii de persana din Craiova este ca pentru pronumele de persoana a II-a exista o forma speciala de vocativ, menita a atrage atentia interlocutorului.

Ca sistem de scriere, Tigrinya foloseste alfabetul Ge’ez, numit si Etiopian, care este de tip Abugia (traducatorii de ebraica din Craiova promit sa revina asupra acestui concept): fiecare simbol reprezinta un simbol constand dintr-o consoana si o vocala, iar semnele de baza variaza pentru a reda diverse vocale.

Sursa imagine: www.language-museum.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Blissimboluri

blissymbolics

Nu e prima data cand la biroul de traduceri din Craiova ne aplecam si asupra unor sisteme de scriere destinate unor persoane cu nevoi speciale; acum ceva timp am vorbit despre alfabetul Braille, iar acum va vom spune despre Blissimboluri.

Dupa cum ne-au explicat traducatorii autorizati din Craiova, aceste numele acestor simboluri vine la de la inventatorul lor, Charles K. Bliss (1897 – 1985), care, initial, isi numise creatia Semantografie, adica un sistem ideografic de scriere constand din cateva sute de simboluri de baza, fiecare reprezantand un concept si care se pot combina pentru a da nastere unor noi simboluri si, implicit, unor noi concepte. Blissimbolurile difera de oricare sistem major de scriere al lumii prin faptul ca simbolurile nu corespund deloc niciunui sunet ale vreunei limbi vorbite.

Inventatorul acestui sistem de scriere, Charles Bliss (pseudomin al lui  Karl Kasiel Blitz) s-a nascut in orasul austro-ungar Czernowitz (in prezent, in Ucraina, dupa cum ne-au informat colegii de la traduceri polona Craiova), care se remarca printr-un pronuntat cosmopolitism, fiecare etnie manifestand, asa cum marturisea insusi Bliss, aversiune fata de celelalte, in principal datorita barierelor de limba. Dupa absolvirea universitatii, Bliss a devenit inginer chimist la Viena si a suferit din plin datorita evenimentelor care au precedat si s-au desfasurat in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial: anexarea Austriei de catre Germania, deportarea intr-un lagar de concentrare.

Unul dintre colegii de la centrul de traduceri legalizate Craiova ne-a mentionat ca Bliss a reusit sa supravietuiasca acestor vicisitudini si s-a refugiat impreuna cu familia la Shanghai in China. Aici a inceput activitatea sa de a pune bazele unui sistem de scriere (in parte inspirat din ideogramele chineze, fapt confirmat de expertii in traduceri chineza Craiova) care sa faciliteze comunicarea intre comunitati.

Explozia turismului mondial in anii ’60 ai secolului trecut l-au fortat pe creator, care se temea ca sistemul sau va fi preluat si plagiat pentru a fi folosit in conturarea unor semne facile pentru ghidarea turistilor, sa schimbe numele original de Semantografie in Blissimboluri. Incepand cu 1971, sistemul de blissimboluri a fost folosite ca un mijloc de ajutor pentru comunicarea de catre persoane cu dizabilitati. Au fost fondate diferite institutii care promoveaza blissimbolurile, desi creatia lui Bliss nu a fost ferit de critici, multe concentrandu-se asupra argumentului ca un sistem pur ideografic nu poate suplini in mod real o limba care beneficiaza si de suportul vorbirii (o opinie la care au aderat cativa dintre expertii in apostile Haga Craiova).

Din punct de vedere gramatical, blissimbolurile se impart in trei mari categorii: lucruri materiale, actiuni si valori umane (sau evaluari mentale). Trei simboluri speciale (un patrat, un con, un con inversat) marcheaza deasupra fiecarui simbol de baza una dintre categoriile de mai sus.

Unul dintre traducatorii autorizati de engleza din Craiova ne-au atras atentia asupra unei frumoase coincidente: in engleza, “Bliss”, numele celui care a oferit celor cu nevoi speciale un mod de a comunica si invata, se traduce prin “fericire” sau “beatitudine”.

Sursa imagine: www.mayer-johnson.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Viitorul dictionarelor

dictionar

La biroul de traduceri din Craiova avem o axioma: nu se poate traducator fara dictionar. Indiferent cat de priceput ar fi un traducator, cat de multe cuvinte ar sti, tot e nevoie de acele carti masive care contin cuvinte insiruite alfabetic. Stiind asta, traducatorii din Craiova au fost surprinsi sa vada cum, intr-o prelegere de pe site-ul www.ted.com, exista opinii care se ridica impotriva formei clasice a dictionarului.

Erin McKean este lexicograf, adica o persoana care isi petrece timpul studiind si organizand cuvintele. Prezentarea ei incepe de la ideea ca un dictionar nu este un corp monolitic, existand sub aceasta forma dintotdeauna, ci este o complilatie, rod al muncii unui – mai rar – sau mai multor editori (un fapt pe care il accepta unanim membrii biroului de traduceri legalizate Craiova). Intrebarea care se naste: cum hotarasc acesti experti care cuvinte anume sunt bune si care sunt rele? Mai mult, este aceasta distinctie reala?

MCkean merge inapoi in timp si ni-l prezinta pe James Murray, primul editor al Oxford English Dictionary, unul dintre instrumentele preferate de lucru ale traducatorilor autorizati engleza din Craiova (dar, evident, nu si singurul). Cu figura sa hirsuta si boneta de carturar, Murray ne apare ca insasi personificarea strictetii, dar si a rigiditatii, iar aceasta este exact ceea ce protagonista prezentarii vrea sa demonstreze.

McKean face un salt in timp si ajunge in prezent, in care Internetul reprezinta o inventie formidabila care opereaza (fapt de netagaduit, in opinia expertilor in traduceri engleza Craiova) cu articole deci, implicit, cuvinte. Cu toate acestea, structura unui dictionar online nu o oglindeste foarte mult pe cea a unui dictionar tiparit, iar in opinia vorbitoarei, aceasta este o mare pierdere. Se pierd, spune ea, toate acele minute cuvinte aparute spontan, ca urmare a inventivitatii si creativitatii lingvistice a unor persoane, cuvinte care se pierd, daca li se neaga existenta si calitatea de a fi. In acest scop, Erin McKean a lansat Wordnik, un altfel de dictionar.

Multi dintre membrii centrului de apostile Haga Craiova au considerat ca aici s-a intrat pe un teren incert. Daca fiecare persoana ar fi libera sa isi creeze propriile cuvinte, cu propriile sensuri, nu s-ar ajunge, exagerand putin, spre o totala blocare a procesului de comunicare? Expertii in traduceri legalizate engleza Craiova v-au povestit mai demult despre Cockney si toata povestea care inconjoara acest idiom.

Totusi, niciunul dintre membrii centrului de traduceri din Craiova nu i-a putut contesta lui Erin McKean farmecul oratoric, iar colegele, in special, au fost foarte incantate sa afle ca tot ea este persoana din spatele acestui blog: www.dressaday.com.

Sursa imagine: www.dare.wisc.edu

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Sanscrita si povestea ei

Sanscrita

Pentru ca acum putin timp membrii biroului de traduceri din Craiova au mentionat limbile Indiei, unul dintre colegii de la centrul de apostile Haga Craiova s-a hotarat sa patrunda mai in profunzimea povestii unei limbi fascinante, in care au fost redactate capodopere inestimabile ale omenirii: sanscrita.

Sanscrita (in traducere “rafinata” sau “sacra”) este o limba de origine indo-ariana (colegul de la traduceri germana Craiova atrage atentia asupra confuziei pe care multi o fac intre aceasta populatie straveche a Indiei si odioasa doctrina a nazistilor din secolul al XX-lea) si este limba principala de cult in hinduism, precum si o limba literara a budismului si janinismului (colegul de la traduceri indiana Craiova ne-a precizat ca aceasta religie, foarta raspandita in India, propovaduieste o cale a non-violentei fata de toate fiintele vii).

Se considera ca trasaturile comune ale sanscritei cu limbile indo-europene, dar si cu unele non-indo-europene din Urali se explica prin migratia straveche spre nordul Indiei a grupurilor de oameni care au creat aceasta limba. Cele mai vechi texte atestate in sanscrita apar in scrierile brahmanice ale Rig-Vedei, date in jurul mijlocului mileniului II i. Hr. Scrieri propriu-zise din aceasta perioada, dar cei mai multi lingvisti sunt convinsi (parere pe care o impartasesc si membrii biroului de traduceri autorizate Craiova) ca transmiterea orala a acestor texte nu se poate sa se fi indepartat prea mult de la forma initiala – era vorba de literatura religioasa, a carei reproducere exacta era vitala pentru eficacitatea ei spirituala.

Sanscrita a evoluat de-a lungul timpului, fapt care poate fi constatat in textele celorlalte Vede, pana in secolul al IV-lea i. Hr., cand carturarul Panini a realizat un manual de gramatica a acestei limbi, cuprinzand 3 959 reguli de morfologie, sintaxa si semantica, mai cunoscute si sub numele de Ashtadhyayi (“Cele opt capitole”). Gramatica lui Panini a standardizat sanscrita, a carei forma a ramas la fel de-a lungul veacurilor, ajungand pana in prezent, cand aceasta limba este una dintre cele peste 20 oficiale ale Indiei. In zilele noastre, sanscrita este folosita cu precadere in cadrul ceremoniilor religioase, dar se fac eforturi (asa cum traducatorii autorizati din Craiova au remarcat si in alte parti ale lumii) de a o introduce ca limba curenta in anumite comunitati ale Indiei.

Din punct de vedere al gramaticii, sanscrita se remarca prin faptul ca are zece clase de verbe, grupa in doua mari categorii: tematice si atematice, prin faptul ca substantivele flexioneaza foarte mult in functie de caz si ca au trei genuri si prin faptul ca exista un numar enorm de sinonine pentru acelasi cuvant sau de modalitati de a exprima un context printr-o multitudine de constructii.

Ca alfabet, sanscrita a folosit cu preponderenta pe cel Devanagari, dar si alte alfabete ale Indiei, precum si unele din Thailanda sau Tibet. Incepand cu secolul al XIX-lea, sanscrita a fost transliterata pentru a fi scrisa si cu alfabet latin. In prezent, cel mai raspandit standard al sanscritei in alfabet latin este IAST (Alfabetul International al Transliterarii Sanscritei), aflat in uz incepand cu 1912.

Sursa imagine: www.gnaana.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Codex-ul Rohonc

codex rohonc

Acum ceva timp, membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova se aplecau asupra povestii unui manuscris asupra caruia planeaza inca misterul: manuscrisul Voynich. Ispititi de placerea de a explora acest subiect, traducatorii autorizati din Craiova au pornit in cautarea altor astfel de enigme.

Nu dupa mult timp, specialistii in traduceri maghiara Craiova au venit cu povestea asa-numitului Codex Rohonc. Acesta reprezinta un document medieval (potrivit unora, provenind din sud-estul Europei), legat in piele si constand din 448 de file cu dimensiunile 10 X 12 cm; contine si 87 de miniaturi care ilustreaza (dar colegii de la traduceri autorizate maghiara Craiova nu sunt siguri) informatia din document. Ambiguitatea este sporita de faptul ca simboluri pagane, crestine si musulmane coexista in cadrul aceluiasi document si ca numarul de simboluri (litere) utilizate este mai mare decat al oricarui alfabet in uz in acea perioada.

Codex-ul imprumuta numele de la orasul Rohonc din vestul Ungariei secolului al XIX-lea (acum Rechnitz, Austria) unde a fost pastrat pana in 1838, cand a fost donat Academiei Ungare de Stiinte de catre contele Gusztáv Batthyány.

Originea acestui codex este invaluita de mister; prin diverse mijloace tehnice s-a stabilit ca hartia pe care a fost scris a fost fabricata pe la 1530 – 1540 undeva in nordul Italiei. Aceasta informatie nu ajuta foarte mult la descifrarea limbii si alfabetului in care este redactat Codex-ul Rohonc, care s-a sustras pana acum oricarei interpretari integral plauzibile.

Colegii de la traduceri ungara Craiova ne-a amintit o ipoteza potrivit careia documentul ar reprezenta o dovada a originii sumeriene a limbii maghiare; cel a propus aceasta varianta s-a bazat pe un anume mod de a citi textul, prin care a gasit anumite ligaturi intre litere specifice cuneiformelor din antica Mesopotamie. Nu e de mirare pentru nimeni, cum n-a fost nici pentru traducatorii din Craiova, ca o astfel de ipoteza a fost respinsa cam de toata lumea.

Membrii centrului de apostile Haga din Craiova au fost surprinsi sa afle ca si romanii revendica acest codex; unii filologi romani au propus ipoteza ca manuscrisul ar fi o marturie a inceputurilor limbii romane, considerand ca este redactat intr-o forma dacica a latinei vulgare. Transliterarea unor nume proprii, de rauri in special, este principalul argument, dar nici aceasta ipoteza nu a convins pe multi pana acum.

A existat chiar un cercetator indian care a avansat ideea ca acest codez ar fi redactat intr-o forma de alfabet apartinand familiei de scripte Brahmi. Transliterarea si traducerea propuse de acesta au fost respinse aproape unanim de catre restul cercetatorilor.

Ca si in cazul manuscrisului Voynich misterul duce si la suspiciune. Multi carturari maghiari considera ca acest Codex Rohonc nu este decat o farsa; mai mult, exista si banuieli referitoare la autor, un anticar pe nume  Sámuel Literáti Nemes (1796–1842), faimos in epoca pentru apetenta in a-si induce in eroare contemporanii cu lucrari contrafacute.

Sursa imagine: www.dacia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Friulana si povestea ei

Friulana

Vechea poveste a clientilor care vin la biroul de traduceri autorizate din Craiova si se declara nedumeriti ca au calatorit intr-o tara cu o limba pe care o cunosteau se repeta; de data aceasta este vorba de un client fidel, venit pentru traduceri autorizate italiana in Craiova, care ne-a intrebat de ce a intalnit o limba similara si nu foarte cu italiana in nord-estul cizmei. Traducatorii specializati din Craiova au venit cu acelasi raspuns prompt: este vorba de limba friulana.

Friulana este o limba din familia celor romanice si este vorbita in regiunea Friuli-Venezia Giulia din Italia (specialistii in traduceri italiana Craiova ne-au mentionat ca Udine este cel mai important oras al acestei regiuni, alte centre importante fiind Pordenone, Gorizia si Trieste). In prezent numara in jur de 600 000 de vorbitori (alte statistici amintesc peste 700 000) care vorbesc in mod curent si italiana.

Vorbitorii de friulana isi numesc propria limba frulan sau cu mai multa afectiune marilenghe, iar denumirea care s-a incetatenit este cea provenita din italiana (friulano). Friulana este strans inrudita cu ladina, asa ca expertii in traduceri traduceri autorizate italiana Craiova au considerat ca ar fi necesara o mica explicatie si despre aceasta.

Ladina este tot o limba romanica (unii afirma ca ar fi de fapt un grup de dialecte) vorbita in regiuni ca Tirolul de Sud, Tretino si Belluno si care a pastrat cu mult conservatorism specificul limbii latine. Expertii in traduceri spaniola Craiova atrag atentia ca aceasta limba nu trebuie confundata cu ladino, care, desi tot limba romanica, este de fapt limba evreilor din Spania, denumita astfel iudeo-spaniola sau judezmo.

Strans inrudita cu ladina, friulana este denumita uneori si “ladina de est”, dar se deosebeste de prima prin faptul ca a evoluat sub influenta limbilor din jur, printre care germana, italiana, venetiana si slovena. Traducatorii de italiana din Craiova n-au dorit sa ii zapaceasca pe interlocutori prea mult si nu le-au spus prea multe detalii despre venetiana, o limba cu o poveste aparte, pe care membrii biroului de apostile Haga Craiova o vor spune cu alta ocazie.

Primele texte in friulana dateaza din secolul al XIII-lea, cand era folosita in combinatie cu latina, limba oficiala a administratie in Evul Mediu occidental. Primele lucrari literare apar in secolul al XIV-lea si constau mai ales in poezii de dragoste.

In limba friulana, exista atat vocale lungi, cat si scurte, ceea ce influenteaza si modul cum acesti vorbitori pronunta italiana. In scris, vocalele lungi sunt marcate printr-un circumflex. Alfabetul utilizat de friulana este cel latin la care se adauga litera “ç”.

In prezent, friulana este o limba minoritara recunoscuta in Italia si se depun eforturi pentru ca aceasta sa fie utilizata intr-o gama cat mai mare de medii (ziare, filme, scoli).

Sursa imagine: www.wikipedia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Limba armenilor

Armenian

Expertii in traduceri din Craiova isi continua neobositi periplul prin minunata aventura a limbilor si alfabetelor, iar de data aceasta s-au oprit asupra unei civilizatii aparte, poarta intre Orient si Occident, care a fost disputata intens intre acestea: Armenia.

Ca limba, armeana apartine familiei indo-europene, in prezent existand aproximativ 6,5 milioane de vorbitori, concentrati in Armenia (“Hayastan” in original, “Armenia” fiind o denumire de provenienta greaca, asa cum au confirmat expertii in traduceri de greaca din Craiova) si in regiunea Nagorno-Karabah din sudul Muntilor Caucaz. Armeana se mai vorbeste de catre grupuri din Rusia, Georgia, Ucraina, Turcia, Iran, Cipru, Polonia si Romania.

Nu se stiu foarte multe despre limba armeana inainte de a aparea pentru prima data in forma scrisa in secolul V, desi populatia armenilor apare mentionata in izvoare si inscriptii inca din secolul VI i.Hr. Tipul de armeana vorbita si scrisa in secolul V este cunoscut ca “armeana clasica” (“Grabar”). Contine numeroase imprumuturi din limbile civilizatiilor cu care a intrat in contact: parta, greaca, latina si unele limbi semitice din Asia Mica. Grabar a continuat sa fie folosita ca limba literara pana in secolul XIX.

Cele doua forme (estica si vestica) ale limbii armene moderne au aparut in secolul XIX, cand tinutul Armeniei a fost impartit intre Rusia si Imperiul Otoman (expertii in traduceri autorizate din Craiova confirma ca in functie de contextul in care evolueaza vorbitorii unei limbi, se transforma in mod corespunzator si aceasta). In prezent, armeana estica este vorbita in Armenia, Nagorno-Karabah, Georgia si Iran, iar armeana vestica este limba armenilor raspanditi in diverse alte tari ale lumii.

Alfabetul armean (foarte apreciat de traducatorii autorizati din Craiova pentru eleganta literelor) are de asemenea o poveste interesanta. Spre sfarsitul secolul IV, regele Vramshapuh al Armeniei i-a cerut lui Mesrop Mashtot, un inalt sfetnic si stralucit carturar, sa creeze un alfabet nou, deoarece cel vechi, derivat din scrierea cuneiforma, nu se potrivea cu practicile religioase ale noii biserici crestine armene.

Mesrop Mashtot a calatorit la Alexandria, unde a studiat diverse principii de scriere si a ajuns la concluzia ca alfabetul grec era cel mai bun, deoarece exista o corespondenta de aproape unu la unu intre sunete si litere. Folosind acest model, a creat un nou alfabet cu care s-a intors in Armenia, unde a fost intampinat cu entuziasm, de atunci, Mesrop Mashtop ramanand in memoria armenilor cu aura unui erou civilizator. Prima traducere a Bibliei in armeana a fost realizata in 405, urmata la scurt timp de numeroase alte lucrari.

In prezent, alfabetul armean se scrie si se citeste de la stanga la dreapta, foloseste des ligaturile si are 38 de litere, dintre care multe servesc si drept numere.

Sursa imagine: www.onewaytour.am

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.