La cerere, klingoniana

klingon

Deoarece un cititor fidel a aruncat manusa membrilor centrului de traducatori din Craiova si i-a chestionat cand se vor ocupa si de klingoniana, reprezentantii firmei de interpretariat din Craiova au dat dovada de aceeasi promptitudine ca la realizarea traducerilor in Craiova si au analizat aceasta limba fictiva care a prins nelinistitor de mult in lumea reala.

Marturisim ca a fost o persoana la biroul de traduceri apostilate Craiova care a facut ochii mari auzind de klingoniana, dar a fost lamurita rapid: klingonienii sunt o rasa de extraterestri din serialul Star Trek, caracterizatii prin piele tuciurie, frunti puternic brazdate de excrescente, vorba rastita si spirit belicos.

Klingoniana a aparut in jurul anului 1984, cand, pentru filmul de lung metraj Star Trek: The Search for Spock, regizorul si scenaristul au dorit ca aceasta rasa sa vorbeasca o limba care sa sune autentic, nu ca o pasareasca puerila. Ca urmare, au apelat la serviciile unui reputat lingvist pe nume Mark Okrand. Acesta a folosit fraze klingoniene disparat create pentru filme si episoade anterioare din acelasi univers si a dezvoltat un tip de gramatica si un vocabular mai extins. Creatia sa a luat amploare prin eforturile realizatorilor de mai apoi, dar si ale fanilor.

Principala caracteristica a limbii klingoniene este alaturarea unor consoane foarte tari, care altminteri nu s-ar potrivi in nicio limba. Astfel klingoniana insasi este tlhIngan Hol. Membrii biroului de traduceri din Craiova au fost cel putin surprinsi sa afle ca existe dictionare in klingoniana, precum si piese de Shakespeare traduse, cum ar fi Mult zgomot pentru nimic (paghmo’ tIn mIS). Amuzamentul colegilor de la traduceri legalizate engleza Craiova nu l-a egalat nici pe departe pe al celor de la traduceri chineza Craiova, cand au aflat ca exista si o traducere a monumentalei Dao De Jing (Cartea despre Dao si Virtute) scrisa de Lao Zi si care, in klingoniana se intituleaza pIn’a’ qan paQDI’norgh.

In opinia colegei de la traduceri persana Craiova, cel mai remarcabil aspect este ca exista chiar un institut dedicat studiului klingonienei, care publica periodice dedicate acestui subiect. De pe site-ul acestui institut – www.klingonska.org – va furnizam un fragment bilingv, in engleza si klingoniana (cititorii care nu cunosc limba engleza sa nu se intristeze, ii sfatuim sa citeasca doar versiunea in klingoniana, efectul e acelasi):

The Kronos Chronicle is a new project of the Klingon Language Institute, intended for Klingon speakers. Here you can read interesting opinons and articles, but only if you can understand Klingon. Each month we will have a new issue for you to read and practice your skill.

***

tlhIngan Hol yejHaD jInmol chu’ ’oH Qo’noS QonoS’e’. tlhIngan Hol jatlhwI’pu’vaD wIcherpu’. naDev vuDmey Daj lutmey Sagh je DalaDlaH, ’ach tlhIngan Hol DayajnIS. Hoch jar chovnatlh chu’ wImuch. yIlaD. yIqeq. tugh bIpo’choH.

Sursa imagine: www.geekmecca.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Accente reusite – Doamnele

streep_sophie

Asa cum se angajau solemn membrii biroului de traduceri din Craiova, initiativa de a prezenta cateva exemple de actori care au redat excelent engleza cu accente straine continua cu episodul al doilea, al actritelor care au reusit astfel de performante sau le-au incercat in mod onorabil.

Majoritatea colegilor de la firma de traduceri din Craiova a decis ca, in fruntea oricarei liste de acest fel trebuie sa se afle poate cea mare actrita a tuturor timpurilor, Meryl Streep. In favoarea acestei opinii, colega de la traduceri poloneza Craiova a amintit sfasietorul rol din Sophie’s Choice, colegul de la traduceri daneza Craiova pe cel din Out of Africa, iar cativa traducatori autorizati italiana Craiova au invocat interpretarea din The Bridges of Madison County.

O alta mare doamna a cinematografiei – Greta Garbo – a fost adusa in discutie de unul dintre colegii de la traduceri rusa Craiova. Garbo, suedeza legendara prin glacialitatea ei, a redat un minunat accent rusesc in comedia Ninotchka unde, lucru nemaivazut, mai si rade!

Auzind de Suedia, unul dintre colegii de la traduceri suedeza Craiova a laudat accentul lui Rooney Mara in thriller-ul The Girl With the Dragon Tattoo.

Un alt traducator rusa Craiova a amintit sfios de accentul Angelinei Jolie in Salt, dar nu a insistat, pentru ca toata lumea l-a acuzat de pasiuni extra-lingvistice.

Tot de asa ceva a fost suspectat si un alt coleg de la traduceri franceza Craiova cand a amintit-o pe Milla Jovovich si stradaniile sale onorabile in rolul Ioanei d’Arc, in filmul cu acelasi nume regizat de Luc Besson.

Nimeni nu a avut, insa, ceva de obiectat cand colega de la traduceri germana Craiova a mentionat accentul impecabil al lui Kate Winslet din drama The Reader.

O oarece discutie s-a iscat in jurul rolului lui Audrey Hepburn din My Fair Lady. Aici nu e vorba de engleza cu un accent strain, ci de o schingiuire a chiar acestei limbi. Pana la urma, atat de fermecatoare este povestea in care guraliva florareasa este cizelata de profesorul Higgins (Rex Harrison) pentru a deveni o rafinata vorbitoare de engleza, pe care nici cei mai mari experti nu o pot identifica, incat nimeni nu s-a mai opus, intr-un final, in a fi trecuta pe aceasta lista.

Sursa imagine: www.whatculture.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Interlingua

interlingua

Nu este prima data cand membrii firmei de traduceri din Craiova se apleaca supra unor tentative de a unifica varietatea uimitoare si miraculoasa a limbilor pamantului. Am mai vorbit despre Esperanto, iar de data aceasta colegii de la biroul de traduceri Craiova ne prezinta Interlingua.

Interlingua este o limba auxiliara internationala (deseori aparand sub acronimul IAL, de la denumirea pe care ne-a furnizat-o colega de la traduceri engleza Craiova – “International Auxiliary Language”) dezvoltata de Asociatia Internationala a Limbilor Auxiliare cu finantare din partea corporatiei Rockfeller, a corporatiei Carnegie si, mai ales, din partea mostenitoarei imperiului Vanderbuilt, Alice Vanderbilt Morris. Numele “Interlingua” vine din latina si, asa cum ne-a aratat colegul de la traduceri italiana Craiova, s-ar traduce prin “intre limbi” sau, mai aproape de scopul acestui proiect lingvistic, “o limba intermediara”.

Ideea de baza a Interlingua era dezvoltarea unei limbi cat mai simplu de asimilat, cu o gramatica standardizata si regulata si cu un vocabular extractiv, adica pornind de la limbile deja existente. Colega de la traduceri portugheza Craiova ne-a precizat ca, initial, engleza, franceza, italiana si spaniola/portugheza au fost alese pentru a furniza cuvintele de baza ale Interlingua, pentru ca prezinta cea mai mare capacitate de absortie si radiere de cuvinte din si spre alte limbi, reprezentand, totodata, mijloace de comunicare internationale in economie, politica, stiinta sau cultura. La privirile intrebator-inciudate ale colegilor de la traduceri germana Craiova si traduceri rusa Craiova, ne-a precizat ca si aceste limbi au fost luate in considerare la scurt timp dupa.

Un cuvant era considerat international daca aparea in forme similare si cu acelasi sens in cel putin trei limbi. Forma in care un cuvant era standardizat era cel mai apropiat prototip etimologic. Evident, aceastei munci i se potrivea epitetul de titanica si nu este de mirare ca s-a intins pe mai multi ani, intre 1937 si 1951 si a implicat specialisti din diverse ramuri ale lingvisticii.

Gramatica sistemului Interlingua este una minima si se baza un principiu, foarte ingenios, dupa parerea multor colegi de la centrul de traducatori Craiova: nicio regula gramatica nu era suprimata, daca aparea in gramaticile limbilor contributoare, nicio regula nu era pastrata, daca lipsea din cel putin una dintre acestea. Ca urmare, in Interlingua substantivele nu au gen, nu se acorda cu adjectivele in gen si numar, iar verbele nu sunt flexionare; timpurile verbale sunt similare cu acelea din engleza, iar particulele verbale provin din limbile latine. Alfabetul Interlingua se bazeaza pe cele 26 de litere ale alfabetului latin si nu prezinta diacritice sau accente.

In prezent, Interlingua este folosita atat in comunitatile stiintifice, cat si de publicul lar. S-au publicat carti si eseuri in Interlingua si exista asociatii internationale care incearca sa promoveze acest construct lingvistic.

Evident, Interlingua nu a fost ferita de critica de-a lungul timpului. Cele mai multe obiectii vizeaza caracterul sau prea pronuntat european si faptul ca nu este atat de facila pentru vorbitorii care nu sunt familiarizati cu limbile indo-europene.

Sursa imagine: www.inter-lingua-online.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

La multi ani, traducatori!

harta Europa multiculturala

Pentru traducatorii din Craiova, ca si pentru membrii acestei profesii de pretutindeni, ziua de 30 septembrie este una speciala, deoarece la aceasta data se celebreaza Ziua Internationala a Traducatorilor. Intr-o era a globalizarii in care comunicarea eficienta si exacta este un imperativ, membrii biroului de traduceri din Craiova considera ca fiind o dovada de normalitate ca aceasta pasiune transformata in meserie sa beneficieze de o ziua dedicata ei.

De ce aceasta data anume a fost aleasa pentru a celebra Ziua Internationala a Traducatorilor? Pentru ca 30 septembrie este o zi asociata cu Sfantul Ieronim (n. cca. 347, Stridon, azi Strigova, Croatia – d. 30 septembrie 420, Betleem), patronul traducatorilor si al interpretilor. Important teolog crestin, Sfantul Ieronim (nascut Sophronius Eusebius Hieronymus) a desfasurat o vasta activitate de erudit, cea mai importanta realizare a sa fiind traducerea Bibliei din limbile greaca, ebraica si aramaica in latina, la cererea papei Damasus I. Traducerea Sfantului Ieronim, cunoscuta sub numele de Biblia Vulgata (numita asa pentru ca folosea limba vorbita de paturi largi ale populatiei), este, potrivit spuselor traducatorilor autorizati din Craiova, inca textul oficial al Bibliei in Biserica Romana.

Incepand in 1953, Federatia Internationala a Traducatorilor a ales aceasta zi speciala pentru a celebra aceasta frumoasa meserie si a depus eforturi pentru a fi recunoscuta in mod oficial pe plan mondial. Din 1991, secretariatul Federatiei Internationale a Traducatorilor colecteaza rapoarte de la la diverse asociatii membre, referitoare la modul in care au celebrat aceasta zi, intr-un efort de a spori coeziunea si colaborarea pretutindeni pe glob.

Anul acesta, in Romania, Ziua Internationala a Traducatorilor este sarbatorita la Alba Iulia, sub egida A.P.I.T. – Asociatia Profesionala a Interpretilor si Traducatorilor. Evenimentul va fi compus din doua parti:

– O adunare publica in Piata Tricolorului din Alba-Iulia, incepand cu ora 13.00, destinata sarbatoririi Zilei Internationale a Traducatorilor si mediatizarii problemelor cu care membrii acestei profesii se confrunta;

– O intalnire cu tema “Noile reglementari in efectuarea si legalizarea traducerilor si impactul negativ al acestora in realitatea profesiei” si care va avea loc incepand cu ora 15.30 in sala de conferinte a Hotelului Cetate din Alba Iulia.

Toate acestea se vor desfasura sub deviza “Keep Calm and Show Me Respect!”

Membrii centrului de traduceri din Craiova vor fi negresit acolo.

La multi ani, traducatori!

Sursa imagine: pagina Facebook A.P.I.T.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Unde se vorbeste idis


idis

O intrebare care a fost adresata intamplator unuia dintre membrii biroului de traduceri Craiova a fost legata la limbile vorbite de evrei in diversele parti ale lumii in care se aflau pana la constituirea unui stat propriu in epoca moderna. Istoria limbii acestui popor este ampla, iar traducatorii din Craiova s-au aplecat de data aceasta asupra cunoscutului dialect numit idis.

Dupa cum au mai demonstrat in nenumarate randuri colegii de la centrul de traduceri legalizate Craiova, istoria unei limbi este strans legata de cea a poporului care o vorbeste. In secolul al X-lea, o cultura ebraica distincta s-a format in centrul Europei, numita Ashkenazi, luandu-si numele de la denumirea biblica a nordului Europei si Germaniei. In timp, aceasta cultura a migrat masiv si spre estul Europei.

Ce limba anume vorbeau evreii din centrul Europei in primele secole ale perioadei medievale nu este clar inca. Se pare ca vorbeau o forma de aramaica, iar limba ebraica propriu-zisa era destinata exclusiv ceremoniilor sacre, fapt care i-a perpetuat aproape nealterata forma pana in perioada contemporana (poveste relatata acum ceva timp de expertii in traduceri ebraica Craiova). Este posibil ca evreii sa fi folosit intens si greaca, limba a culturii si comertului (ceva ce ne-a confirmat si colegul de la traduceri greaca Craiova), fapt atestat de originea unor nume ebraice din acea perioada.

Ca membrii ai unei comunitati mai ample, evrei Ashkenazi vorbeau bineinteles si germana regiunilor unde se gaseau, mai precis, germana inalta (daca acest adjectiv poate pareau ciudat, traducatorii de germana Craiova ne-au explicat ca se refera la forma de germana vorbita in zonele muntoase centrale si sudice ale tarii, extinzandu-se si spre Luxemburg sau Austria).

Din combinatia tuturor acestor limbi a rezultat idis (origine explicata si prin nume, care s-ar putea traduce prin “ebraico-german”). Cristalizarea acestui dialect s-a definitivat pana in secolul al XIII-lea, din timpul caruia dateaza si prima marturie scrisa in idis, o carte de rugaciuni, numita mahzor (1272).

Din punct de vedere al morfologiei, idis prezinta multe similaritati cu germana, dar si unele influente slave sau ebraice.

Cat priveste alfabetul, in idis se scrie cu cel ebraic, ale carui litere sunt utilizate fonemic, pentru a reda fie consoane, fie vocale, in functie de context. Cuvintele provenite direct din aramaica sau ebraica isi pastreaza modul de scriere consonantic.

In prezent, se estimeaza ca exista in jur de trei milioane de vorbitori de idis, raspanditi in SUA, Rusia, Ucraina, Israel si multe alte tari.

Sursa imagine: www.brooklynpaper.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Limba Ainu

Ainu

Avand interesul starnit de chestiunea limbii izolate a bascilor, membrii centrului de traduceri Craiova s-au indreptat spre o alta zona a Globului unde se gaseste o limba care nu poate fi legata de nicio alta familie: Japonia. Unii s-ar mira auzind ca aceasta esta tara aleasa de traducatorii din Craiova, dar acestia va pot explica faptul ca este vorba despre o insula anume a arhipelagului nipon: Hokkaido.

Un coleg de la traduceri rusa Craiova ne-a precizat ca, in fapt, mai exista grupuri de populatii Ainu si in insule Sahalin sau Kurile, dar ca, intr-adevar, insula nordica a Japoniei este cea care gazduieste pe cei mai multi vorbitori ai acestei limbi.

Colegul de la traduceri japoneza Craiova ne-a initiat un pic in istoria acestei populatii. In general, se considera ca Ainu au populat nordul Japoniei din vremuri preistorice, cu mult inainte ca migratia de pe continent sa duca la configuratia etnica actuala a tarii. Originea lor nu a fost pe deplin stabilita (caucaziana vs. mongoloida este inca o disputa intre cercetatori), dar un lucru e cert: Ainu se deosebesc de japonezi prin tenul mai deschis si prin barbile impunatoare, ca si prin portul traditional, acela al unor vanatori si pescari indemanatici.

Interactiunile dintre japonezii de pe Hokkaido s-au bazat pe comert, dar si pe stari de conflict, iar in 1868, insula a intrat in intregime sub stapanire japoneza. Pentru o lunga perioada de timp, cultura si limba Ainu au fost puse la grea incercare, iar numarul vorbitorilor a scazut simtitor. In prezent, estimarile variaza flagrant (de la 25 000 la 200 000), dar acel traducator japoneza Craiova care ne-a purtat pe firul povestii pana acum ne-a explicat ca trebuie sa facem distinctia intre cei care se declara in mod oficial Ainu si cei care au o origine etnica mixta.

Ca in multe alte locuri, se fac eforturi pentru a revitaliza limba Ainu, in acest sens remarcandu-se Shigeru Kayano, vorbitor al dialectului Tsishima al Ainu, care a pus bazele unei scoli cu predare in aceasta limba si a inceput sa culeaga povesti traditionale Ainu. Acestea au circulat pana acum pe cale orala si se impart in Yukar (saga ale unor eroi), Kamui Yukar (povesti despre zei) si Uwepeker (povesti stravechi).

In mod oficial, limba Ainu foloseste o versiune a silabarului japonez katakana (pentru care, asa cum ne-a explicat colegul de la traduceri autorizate japoneza Craiova, s-au stabilit si niste caractere unice, menite a reda sunetele specifice), dar si alfabetul latin, mai ales  dupa ce aceasta populatie a intrat in atentia lumii intregi prin originalitatea si vechimea ei.

Din punt de vedere lingvistic, Ainu prezinta o structura sintactica similara cu a japonezei si tinde sa folosesca particule in urma cuvintelor, mai degraba decat prepozitii. Limba in care s-au transmis povestile Yukar este polisintetica, adica verbele, substantivele sau adverbele se contopesc pentru a forma lungi cuvinte-propozitii; totusi, in vorbirea curenta, sub influenta limbilor dominante inconjuratoare, acest aspect lingvistic s-a mai estompat in prezent.

Sursa imagine: www.japancycling.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Sanscrita si povestea ei

Sanscrita

Pentru ca acum putin timp membrii biroului de traduceri din Craiova au mentionat limbile Indiei, unul dintre colegii de la centrul de apostile Haga Craiova s-a hotarat sa patrunda mai in profunzimea povestii unei limbi fascinante, in care au fost redactate capodopere inestimabile ale omenirii: sanscrita.

Sanscrita (in traducere “rafinata” sau “sacra”) este o limba de origine indo-ariana (colegul de la traduceri germana Craiova atrage atentia asupra confuziei pe care multi o fac intre aceasta populatie straveche a Indiei si odioasa doctrina a nazistilor din secolul al XX-lea) si este limba principala de cult in hinduism, precum si o limba literara a budismului si janinismului (colegul de la traduceri indiana Craiova ne-a precizat ca aceasta religie, foarta raspandita in India, propovaduieste o cale a non-violentei fata de toate fiintele vii).

Se considera ca trasaturile comune ale sanscritei cu limbile indo-europene, dar si cu unele non-indo-europene din Urali se explica prin migratia straveche spre nordul Indiei a grupurilor de oameni care au creat aceasta limba. Cele mai vechi texte atestate in sanscrita apar in scrierile brahmanice ale Rig-Vedei, date in jurul mijlocului mileniului II i. Hr. Scrieri propriu-zise din aceasta perioada, dar cei mai multi lingvisti sunt convinsi (parere pe care o impartasesc si membrii biroului de traduceri autorizate Craiova) ca transmiterea orala a acestor texte nu se poate sa se fi indepartat prea mult de la forma initiala – era vorba de literatura religioasa, a carei reproducere exacta era vitala pentru eficacitatea ei spirituala.

Sanscrita a evoluat de-a lungul timpului, fapt care poate fi constatat in textele celorlalte Vede, pana in secolul al IV-lea i. Hr., cand carturarul Panini a realizat un manual de gramatica a acestei limbi, cuprinzand 3 959 reguli de morfologie, sintaxa si semantica, mai cunoscute si sub numele de Ashtadhyayi (“Cele opt capitole”). Gramatica lui Panini a standardizat sanscrita, a carei forma a ramas la fel de-a lungul veacurilor, ajungand pana in prezent, cand aceasta limba este una dintre cele peste 20 oficiale ale Indiei. In zilele noastre, sanscrita este folosita cu precadere in cadrul ceremoniilor religioase, dar se fac eforturi (asa cum traducatorii autorizati din Craiova au remarcat si in alte parti ale lumii) de a o introduce ca limba curenta in anumite comunitati ale Indiei.

Din punct de vedere al gramaticii, sanscrita se remarca prin faptul ca are zece clase de verbe, grupa in doua mari categorii: tematice si atematice, prin faptul ca substantivele flexioneaza foarte mult in functie de caz si ca au trei genuri si prin faptul ca exista un numar enorm de sinonine pentru acelasi cuvant sau de modalitati de a exprima un context printr-o multitudine de constructii.

Ca alfabet, sanscrita a folosit cu preponderenta pe cel Devanagari, dar si alte alfabete ale Indiei, precum si unele din Thailanda sau Tibet. Incepand cu secolul al XIX-lea, sanscrita a fost transliterata pentru a fi scrisa si cu alfabet latin. In prezent, cel mai raspandit standard al sanscritei in alfabet latin este IAST (Alfabetul International al Transliterarii Sanscritei), aflat in uz incepand cu 1912.

Sursa imagine: www.gnaana.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.