Craciunul in citate pline de talc

merry_christmas

Chiar astazi este Craciunul, asa ca e firesc ca la biroul de traduceri engleza Craiova sa nu se lucreze. Insa colaboratorii de la biroul de traduceri documente engleza Craiova s-au gandit sa va faca un cadou constand dintr-o suita de citate care sa va incante, dar si sa va faca sa reflectati asupra Craciunului. Deoarece traducatorii de engleza din Craiova sunt foarte pasionati de obiectul lor de activitate, au hotarat sa redea aceste citate in original.

“Christmas doesn’t come from a store, maybe Christmas perhaps means a little bit more….” (Dr. Seuss, How the Grinch Stole Christmas!)

“How many observe Christ’s birthday! How few, His precepts!” (Benjamin Franklin)

“I will honor Christmas in my heart, and try to keep it all the year” (Charles Dickens)

“My idea of Christmas, whether old-fashioned or modern, is very simple: loving others. Come to think of it, why do we have to wait for Christmas to do that?” (Bob Hope)

“Want to keep Christ in Christmas? Feed the hungry, clothe the naked, forgive the guilty, welcome the unwanted, care for the ill, love your enemies, and do unto others as you would have done unto you” (Steven Maraboli)

“He who has not Christmas in his heart will never find it under a tree” (Roy L. Smith)

“A lovely thing about Christmas is that it’s compulsory, like a thunderstorm, and we all go through it together” (Garrison Keillor)

“Blessed is the season which engages the whole world in a conspiracy of love” (Hamilton Wright Mabie)

“Christmas is a necessity. There has to be at least one day of the year to remind us that we’re here for something else besides ourselves” (Eric Sevareid)

“Never worry about the size of your Christmas tree. In the eyes of children, they are all 30 feet tall” (Larry Wilde)

“I wish we could put up some of the Christmas spirit in jars and open a jar of it every month” (Harlan Miller)

CRACIUN FERICIT!

Sursa imagine: www.graceport.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Cateva chestiuni despre traducerile automate

machine-translation

In scurtul rastimp cat asteapta realizarea unui document, partenerii biroului de traduceri specializate din Craiova sunt ispititi sa puna fel si fel de intrebari. De data aceasta, traducatorii de engleza din Craiova au avut parte de una foarte raspicata: Auzi, dar daca mi-as face rost de un software de traduceri automate, ce nevoie as mai avea de voi? Drept urmare, colaboratorii de la biroul de traduceri engleza Craiova au detaliat particularitatile si limitele traducerilor care utilizeaza inteligenta artificiala.

Traducerile automate (cunoscute si sub numele de “traduceri computerizate”) folosesc programe care traduc automat dintr-o limba sursa intr-o limba secundara, dupa cum au fost setate in prealabil. Este o metoda foarte ieftina din punct de vedere financiar sau al timpului investit, pentru ca poate contribui la realizarea unui volum mare de traduceri intr-un perioada mult mai scurta decat ar putea atinge orice fel de traducator uman.

De asemenea, programele de acest fel permit salvarea documentelor deja traduse, iar formatul acestora se poate utiliza la traducerea unuia similar, scurtand si mai mult procesul.

Cu toate acestea, traducerile automate prezinta cateva neajunsuri semnificative, care fac prezenta unui traducator uman indispensabila. Aceste programe, desi sunt intr-o continua imbunatatire, nu au depasit faza de traducere literala, adica de a traduce fiecare cuvant in parte, mai rar expresii intregi, ignorand contextul care poate dicta sensul unui cuvant.

Un exemplu foarte simplu ar fi cuvantul din engleza “kid”, care inseamna atat “ied”, cat si “copil” in stil informal. Contextele in care acest cuvant este folosit pot varia, iar programul de traducere automata poate alege un echivalent care este inadecvat sau chiar ofensator pentru publicul tinta.

Exista opinii potrivit carora aceasta tehnologie a traducerilor computerizate va afecta profesia de traducator, insa vocile mai optimiste considera ca, avand in vedere evidentele limite ale acestor programe, nu vor face decat sa elimine activitatile de rutina si sa indrepte traducatorii spre sarcini mai dificile, de finete.

Sursa imagine: www.blog.globalizationpartners.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

Novial

constructed2

Analizand subiectele asupra carora s-au aplecat in ultimul timp, colaboratorii biroului de traduceri engleza Craiova au constatat ca a trecut multicel de cand nu au mai spus povestea vreunei limbi construite artificial. Verificand o lista a acestora, au descoperit Novial, un demers lingvistic pornit nu doar dintr-o dorinta utopica de armonie universala, ci din analiza profunda efectuata de un expert in domeniu.

Numele de “Novial” reprezinta combinatia dintre previful “nov-“, la randul sau derivat din adjectivul “novus” (nou) si acronimul IAL (International Auxiliary Language); asa cum o arata insusi numele sau, aceasta limba era menita sa faciliteze comunicarea intre diverse populatii, iar cel care i-a pus bazele a fost lingvistul danez Otto Jespersen (1860-1943).

Nascut in Randers, peninsula Jutlanda, Jespersen si-a demonstrat de tanar aplecarea catre limbile straine, invatand islandeza, spaniola si italiana de unul singur. Dupa un inceput in drept, pe care l-a abandonat ulterior, si-a desavarsit studiile academice in franceza, secondata de engleza si franceza. Cariera de profesor si lingvist a urmat inevitabil, iar printre contributiile sale in domeniu se pot numara: Language: Its Nature, Development and Origin, Modern English Grammar on Historical Principles, Growth and Structure of the English Language, aceasta din urma fiind, potrivit colaboratorilor de la traduceri daneza Craiova, o remarcabila si completa analiza a limbii engleze venita din partea unui vorbitor ne-nativ.

Construirea unei limbi universale, cu reguli simple pentru toti si usor de invatat a fost o preocupare de varf a lingvistului danez. Initial s-a implicat in dezvoltarea limbii Ido, o varianta de limba artificiala care isi propunea sa amelioreze slabiciunile limbii Esperanto. Ulteorior, Otto Jespersen s-a concentrat pe a pune bazele unei limbi artificiale proprii, Novial.

Prima mentiune a acesteia a aparut in cartea An International Language (1928); a urmat o detaliere in dictionarul Novial Lexike in 1930, alte modificare au survenit de-a lungul timpului, dar Novial a ajuns o limba dormanta odata cu decesul creatorului sau in 1943, pentru a fi redescoperita odata cu avantul Internetului in anii ’90 ai secolului trecut.

Novial are un vocabular bazat in mare parte pe limbile germana si cele latine, iar gramatica este inspirata de cea engleza (un exemplu in acest sens fiind ordinea in sintaxa, dupa cum ne-au explicat traducatorii autorizati de engleza din Craiova). Posesia este exprimata fie cu ajutorul prepozitiei “de”, fie prin adaugarea sufixelor -n si -en la pronumele personale. Verbele nu isi schimba niciodata forma in functie de numar sau persoana.

Sursa imagine: www.aboutworldlanguages.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Zilele saptamanii in 5 limbi europene

week_days

La biroul de traduceri engleza Craiova lumea se mai si amuza. Si de data aceasta, insa, distractia a avut legatura cu domeniul de activitate al colaboratorilor centrului de traduceri engleza Craiova, constand in a prezenta zilele saptamanii in cat mai multe limbi cu putinta. Aici a intervenit un pic de problema, deoarece s-au adunat cat mai multe variante, care nu-si puteau gasi toate locul aici. Cu un deosebit spirit practic, colaboratorul de la traduceri legalizate engleza Craiova a propus sa se traga la sorti cinci dintre acestea, urmand ca restul sa fie prezentate succesiv pe viitor.

Asadar, avem albaneza:

Luni – E hënë

Marti – E martë

Miercuri – E mërkurë

Joi – E enjte

Vineri – E premte

Sambata – E shtunë

Duminica – E diel

Apoi, din urna a iesit bosniaca:

Luni – Ponedeljak

Marti – Utorak

Miercuri – Srijeda

Joi – Cxetvrtak

Vineri – Petak

Sambata – Subota

Duminica – Nedjelja

A treia a fost corsicana, care pare familiara, nu?

Luni – Luni

Marti – Marti

Miercuri – Marcuri

Joi – Ghjovi

Vineri – Venneri

Sambata – Sabbatu

Duminica – Dumenica

A urmat finlandeza:

Luni – Maanantai

Marti – Tiistai

Miercuri – Keskiviikko

Joi – Torstai

Vineri – Perjantai

Sambata – Lauantai

Duminica – Sunnuntai

Si, ultima, dar nu cea din urma, galeza:

Luni – dydd Llun

Marti – dydd Mawrth

Miercuri – dydd Mercher

Joi – dydd Iau

Vineri – dydd Gwener

Sambata – dydd Sadwrn

Duminica – dydd Sul

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.