Din spaniola in engleza

Spanish / English class

Contrar parerii incetatenite ca pentru un traducator, weekend-ul nu reprezinta decat doua zile de lucru inainte de luni, la biroul de traduceri din Craiova, totii traducatorii autorizati din Craiova reusesc sa aiba vacanta, fara sa-si diminueze vreun moment activitatea. Una dintre colegele de la firma de traduceri din Craiova a avut in vacanta o discutie foarte interesanta cu o profesoara din Spania, care i-a enumerat cateva dintre greselile foarte frecvente pe care le fac vorbitorii nativi de spaniola cand invata engleza.

Pentru ca asemanarile cu acelasi proces in limba romana sunt izbitoare (nu gaseam cuvantul, dar ne-a ajutat hatrul coleg de la traduceri bulgara Craiova), vi le impartasim si voua:

1. Prietenii falsi – nu credem sa fie vreun membru al biroului de interpreti Craiova care sa nu fi amintit aceasta greseala cand a fost vorba despre invatarea limbii engleza; un exemplu haios cu care a venit colega de la traduceri spaniola Craiova este al cuvantului “embarazada”, care nu are nici cea mai vaga legatura cu “embarassed” din engleza.

2. Lipsa subiectului – pentru ca spaniola este o limba flexionara, precum romana, subiectul poate fi omis, iar acest reflex se poate transmite si in engleza, care este o limba sintetica; de aceea, nu rareori pot aparea enunturi de genul “is necessary to have three meals a day” (un alt coleg de la traduceri germana Craiova, de asemenea inzestrat cu simtul umorului, a a spus ca, traducator fiind si obisnuit cu termene limita care mai de care, habar n-avea de regula asta).

3. Confuzia intre genuri – aici lucrurile stau putin invers, deoarece engleza e cea care prezinta mai multe optiuni ale pronumelui posesiv (his vs. her), in timp ce spaniola nu are decat un universal “su”.

4. Ordinea adjectivelor si a substantivelor – binecunoscuta provocare a ordinii acestor cuvinte, care da uneori de furca si vorbitorilor de limba romana, in care, ca si in spaniola, adjectivele se plasate de regula dupa substantive; din nou, reflexul din limba nativa da nastere un expresii de genul “She had a husband lovely” (nici nu vreti sa stiti cate glume s-au iscat la biroul de traduceri din Craiova pana a fost ales exemplu acesta).

5. This vs. These – faptul amintit din profesoara din Spania a fost confirmat de o colega de la traduceri engleza Craiova, care a activat si ca profesoara si care ne-a explicat ca, datorita pronuntiei apropiate, in scris, mai ales, cei care nu sunt vorbitori nativi tind sa se limiteze la a folosi un universal “this”.

6. Traduceri literale – in acest caz, exemplul din spaniola este leit cu acela din romana. “Estoy de accuerdo” = “Sunt de acord” asa ca ar trebui sa fie = “I am agree”. Sa ridice mana cine n-a auzit niciodata aceasta eroare. Toate lumea se abtine.

7. Scurtarea contractiilor – stim, suna a pleonasm de la o posta, dar ne referim la tendinta amintita de profesoara din Spania, potrivit careia vorbitorii din aceasta tara nu mai pronunta finalul contructiilor precum “don’t” sau “won’t”, fapt care, dupa spusele majoritatii traducatorilor din Craiova, nu se intampla totusi in cazul vorbitorilor de limba romana.

Sursa imagine: www.hispanicmarketadvisors.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Livoniana si povestea ei

Livoniana

La centrul de traduceri acte Craiova ne pare intotdeauna rau cand auzim ca o limba este pe cale de disparitie, pentru ca membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova considera ca orice astfel de produs al unei comunitati umane, indiferent cat de reduse, este o comoara inestimabila. Acesta este si cazul limbii livoniene.

Livoniana (in original “Līvõ kēļ”) face parte din grupa sud-estica a ramurii finice a limbilor uralice (care isi ia numele de la Muntii Urali, in vecinatatea carora s-a format aceasta familie de limbi, din care mai fac parte maghiara, estona sau finlandeza – dupa cum ne-au confirmat atat expertii in traduceri maghiara Craiova, cat si cei de la traduceri finlandeza Craiova).

Livoniana se vorbeste in regiunea eponima, localizata in Letonia, in nordul peninsulei Kurzeme. Aceasta zona a fost martora multor evenimente, precum cucerirea sa de catre ordinul cavalerilor teutoni (despre care era sa ne vorbeasca o ora in sir colegul pasionat de istorie de la biroul de apostile Haga din Craiova), framantarile cauzate de reforma religioasa, razboaiele dintre marile imperii sau fondarea Uniunii Sovietice.

In 2009 s-a mediatizat foarte mult cazul lui Viktors Bertholds (1921 – 2009), al carui deces a generat ideea ca, odata cu el, s-a stins ultimul vorbitor al livonienei. Aceasta opinie este dezmintita chiar de unii locuitori ai zonei care afirma ca mai exista vorbitori, chiar daca livoniana nu reprezinta pentru ei limba principala. Un alt eveniment similar, dar mai recent (2013) decesul la venerabila varsta de 103 ani, al unei persoane vorbitoare de livoniana, Grizelda Kristina, a alimentat opinii diverse. Unii au opinat ca acesta reprezinta sfarsitul definitiv al livonienei, in timp ce pentru altii (pe care traducatorii autorizati rusa din Craiova prefera sa ii creada) au speculat ca, neoficial, mai exista vorbitori ai acestei limbi, care transmit cunoasterea ei pe cale orala catre generatiile mai tinere.

La acestea se adauga eforturile derulate pe cale oficiala, unul dintre cele mai relevante fiind acela ca livoniana se studiaza in universitati din Letonia, dar si Finlanda sau Estonia, ceea ce sporeste numarul vorbitorilor care nu locuiesc permanent in zona sa de origine.

Din punct de vedere al gramaticii, livoniana se remarca prin existenta a 8 vocale, lungi sau scurte, cele lungi fiind marcate ortografic. Alfabetul utilizat de livoniana este un hibrid intre cel latin si litere specifice estonienei (despre care membrii firmei de traduceri din Craiova promit sa vorbeasca in curand).

Sursa imagine: www.suri.ee

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.