O limba care cauta conceptualul – Ithkuil

Intalnirea dintre Donald Trump si Kim Jong-Un a tinut titlurile ziarelor si televiziunilor de pretutindeni acum cateva zile, iar colaboratorii de la biroul de traduceri intalniri de afaceri Craiova s-au intrebat cum s-au inteles cei doi, chiar si tinand cont de faptul ca au avut interpreti. De la aceasta interogatie, traducatorii de intalniri de afaceri Craiova au mers cu gandul la acele tentative de a construi limbi universale artificiale, care sa aduca omenirea impreuna, si s-au oprit asupra uneia speciale – Ithkuil.

Ithkuil este limba artificiala experimentala creata de John Quijada in 2004 si care isi propune sa redea aspecte mai profunde ale cognitiei si gandirii umane. Mai exact, aceasta limba este menita sa redea in cuvinte mai putine tot ansamblul expresiilor pe care in limba romana le-am numi “locutiuni”.

Versiunea din 2004, prea ampla si complexa din punct de vedere al gramaticii si al foneticii, a fost urmata de o alta numita Ilaksh in 2007 si o versiune definitiva in 2011.

Ca multe alte limbi artificiale, Ithkuil este un melanj de imprumuturi din limbi reale, preluand, printre altele, morfo-fonologia verbelor abhaze, modurile unor  verbe ale bastinasilor din America de Nord, cazurile nominative ale limbii basce si a limbilor nord-caspice, radacinile morfologiei semitice.

Creatorul Ithkuil nu a lasat celor care doresc sa invete aceasta limba o sarcina prea usoara: exista 45 de consoane si 13 vocale (care genereaza si un numar impresionant de diftongi); vocabularul cuprinde aproximativ 3600 de radacini lexicale si exista trei moduri de a le deriva; exista 96(!) de cazuri pentru substantive, grupate in 7 categorii.

Ithkuil se poate scrie cu doua alfabete: cel informal, adecvat scrierii cursive, si cel formal, reprezentat prin tuse groase si unghiuri ascutite, similare cu sistemele de scriere ale mayasilor.

In ciuda complexitatii, Ithkuil a atras atentia unor impatimiti ai limbilor speciale, mai ales dupa ce creatia lui Quijada a fost descrisa in revista “Computerra” din Rusia.

Sursa imagine: www.wikiversity.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Limba din Atlantida

Lumea dominata de stiinta in care traim mai lasa totusi loc si unor mistere care n-au fost inca rezolvate, au constatat colaboratorii de la biroul de traduceri comunicari stiintifice Craiova. Printre acestea, unul ca dainuie si nu va disparea prea curand este mitul Atlantidei, orasul cu o civilizatie infloritoare pe care aventurierii si cercetatorii se incapataneaza sa il caute. Glumind putin, unul dintre traducatorii de comunicari stiintifice Craiova a declarat ca are cunostinta de limba vorbita acolo.

Aceasta nu este o limba reala, ci este limba creata special pentru un film de animatie, intitulat Atlantis: The Lost Empire, produs in 2001 de studiourile Disney, a carui actiune are loc in acest oras mitic, care, potrivit intrigii cinematografice, este exista si este populat.

Marc Okrand este cel caruia i-a revenit sarcina de a plasmui o intreaga limba pentru film si pentru toate produsele de marketing derivate. Okrand, care a creat si limba klingonienilor din Star Trek, a pornit de la premisa ca in stravechea Atlantida se vorbea o limba ancestrala, care precede pe oricare alta din istorie.

Pentru a simula acest aspect intr-un mod cat mai credibil, lingvistul a cautat radacina comune de cuvinte in cat mai multe limbi (in special din randul celor indo-europene), construind in acelasi timp structuri gramaticale inspirate de sumeriana sau limbile native nord-americane.

Limba atlantilor a fost conturata cu atata grija pentru detalii, incat exista reguli fonetice, particule speciale care servesc drept conjunctii si chiar sapte cazuri pentru substantive.

Bineinteles, o limba construita cu atat grija beneficiaza si de un alfabet special, pe care l-au realizatorii le-au vrut a fi asemanator cu multe dintre cele reale, dar si suficient de diferit, astfel incat sa nu poate fi facuta o paralela exacta cu niciunul dintre acestea.

Ca un amanunt simpatic, dintre actorii care au avut nevoie sa invete sa pronunte replici in limba din Atlantida, cel care a avut cele mai mari dificultati a fost Michael J. Fox, care isi imprumuta vocea personajului principal… unui lingvist.

Sursa imagine: www.disney.wikia.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Loglan si Lojban

Lojban_flag

Asa cum sunt numerosi parteneri ai biroului de traduceri urgente germana Craiova care doresc sa citeasca despre diverse limbi ale mapamondului cat mai des, tot asa exista si altii care le solicita colaboratorilor de la firma de traduceri urgente franceza Craiova sa scrie cat mai frecvent despre limbi construite artificial, deoarece domeniul este pasionant prin diversitatea abordarilor. Ca urmare, colaboratorii centrului de traduceri urgente engleza Craiova s-au hotarat sa scrie despre Lojban.

Lojban este o limba construita artificial cu scopul de a elimina cat mai mult din ambiguitatea comunicarii umane. Deriva din Loglan, un alt proiect lingvistic similar, care, la randul sau, se bazeaza pe ipoteza Sapir-Whorf. Sa le luam pe rand.

Ipoteza Sapir-Whorf, denumita si a relativitatii lingvistice, porneste de la premisa ca structura limbii influenteaza modul in care vorbitorii conceptualizeaza lumea. Exista doua versiuni ale acestei ipoteze, una accentuata si alta usoara. Potrivit celei accentuate categoriile lingvistice limiteaza si determina categoriile cognitive, in timp ce, porivit celei usoare, categoriile lingvistice doar influenteaza pe cele cognitive, precum si comportamentul non-lingvistic.

Pentru a studia aplicabilitatea ipotezei Sapir-Whorf, incepand cu 1955, cercetatorul James Crooke Brown a inceput dezvoltarea unei limbi artificiale total diferite de cele existente, astfel incat aceia care ar fi invatat-o ar fi fost fortati sa gandeasca intr-un alt mod. Constient de limitele proiectului sau, initiatorul Loglan n-a sustinut niciodata utilizarea sa pe scara larga.

Insa un grup de adepti entuziasti, reuniti sub numele de Logical Language Group, i-a preluat ideile si a inceput dezvoltarea Lojban, o limba construita artificial sub aceleasi principii, dar disponibila publicului larg.

Numele de Lojban vine de la cuvintele “loj” si “ban”, forme prescurtate ale cuvintelor “logji” (logica) si “bangu” (limba). Proiectul Lojban a fost initiat in 1987 si a presupus nenumarate si diverse testari si controverse pana a fi cristalizat in 1997, odata cu publicarea lucrarii The Complete Lojban Language.

Vocabularul de baza al limbii Lojban se baza pe cele mai vorbite limbi la momentul initierii sale (1987): chineza mandarina, engleza, hindi, spaniola, rusa si araba (surprinde, intr-adevar, absenta francezei). Printre principiile pe care era fundamentata existau: posibilitatea unui om din oricare parte a limbi de a interactiona cu altul dintr-o parte cu totul diferita; caracterul neutru din punct de vedere cultural; cuvintele de baza (in jur de 1300) se pot combina pentru a forma milioane de alte cuvinte; regulile limbii nu prezinta exceptii; ortografie fonetica, fara transformari ambigue ale sunetelor in cuvinte.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Novial

constructed2

Analizand subiectele asupra carora s-au aplecat in ultimul timp, colaboratorii biroului de traduceri engleza Craiova au constatat ca a trecut multicel de cand nu au mai spus povestea vreunei limbi construite artificial. Verificand o lista a acestora, au descoperit Novial, un demers lingvistic pornit nu doar dintr-o dorinta utopica de armonie universala, ci din analiza profunda efectuata de un expert in domeniu.

Numele de “Novial” reprezinta combinatia dintre previful “nov-“, la randul sau derivat din adjectivul “novus” (nou) si acronimul IAL (International Auxiliary Language); asa cum o arata insusi numele sau, aceasta limba era menita sa faciliteze comunicarea intre diverse populatii, iar cel care i-a pus bazele a fost lingvistul danez Otto Jespersen (1860-1943).

Nascut in Randers, peninsula Jutlanda, Jespersen si-a demonstrat de tanar aplecarea catre limbile straine, invatand islandeza, spaniola si italiana de unul singur. Dupa un inceput in drept, pe care l-a abandonat ulterior, si-a desavarsit studiile academice in franceza, secondata de engleza si franceza. Cariera de profesor si lingvist a urmat inevitabil, iar printre contributiile sale in domeniu se pot numara: Language: Its Nature, Development and Origin, Modern English Grammar on Historical Principles, Growth and Structure of the English Language, aceasta din urma fiind, potrivit colaboratorilor de la traduceri daneza Craiova, o remarcabila si completa analiza a limbii engleze venita din partea unui vorbitor ne-nativ.

Construirea unei limbi universale, cu reguli simple pentru toti si usor de invatat a fost o preocupare de varf a lingvistului danez. Initial s-a implicat in dezvoltarea limbii Ido, o varianta de limba artificiala care isi propunea sa amelioreze slabiciunile limbii Esperanto. Ulteorior, Otto Jespersen s-a concentrat pe a pune bazele unei limbi artificiale proprii, Novial.

Prima mentiune a acesteia a aparut in cartea An International Language (1928); a urmat o detaliere in dictionarul Novial Lexike in 1930, alte modificare au survenit de-a lungul timpului, dar Novial a ajuns o limba dormanta odata cu decesul creatorului sau in 1943, pentru a fi redescoperita odata cu avantul Internetului in anii ’90 ai secolului trecut.

Novial are un vocabular bazat in mare parte pe limbile germana si cele latine, iar gramatica este inspirata de cea engleza (un exemplu in acest sens fiind ordinea in sintaxa, dupa cum ne-au explicat traducatorii autorizati de engleza din Craiova). Posesia este exprimata fie cu ajutorul prepozitiei “de”, fie prin adaugarea sufixelor -n si -en la pronumele personale. Verbele nu isi schimba niciodata forma in functie de numar sau persoana.

Sursa imagine: www.aboutworldlanguages.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.