Codex-ul Rohonc

codex rohonc

Acum ceva timp, membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova se aplecau asupra povestii unui manuscris asupra caruia planeaza inca misterul: manuscrisul Voynich. Ispititi de placerea de a explora acest subiect, traducatorii autorizati din Craiova au pornit in cautarea altor astfel de enigme.

Nu dupa mult timp, specialistii in traduceri maghiara Craiova au venit cu povestea asa-numitului Codex Rohonc. Acesta reprezinta un document medieval (potrivit unora, provenind din sud-estul Europei), legat in piele si constand din 448 de file cu dimensiunile 10 X 12 cm; contine si 87 de miniaturi care ilustreaza (dar colegii de la traduceri autorizate maghiara Craiova nu sunt siguri) informatia din document. Ambiguitatea este sporita de faptul ca simboluri pagane, crestine si musulmane coexista in cadrul aceluiasi document si ca numarul de simboluri (litere) utilizate este mai mare decat al oricarui alfabet in uz in acea perioada.

Codex-ul imprumuta numele de la orasul Rohonc din vestul Ungariei secolului al XIX-lea (acum Rechnitz, Austria) unde a fost pastrat pana in 1838, cand a fost donat Academiei Ungare de Stiinte de catre contele Gusztáv Batthyány.

Originea acestui codex este invaluita de mister; prin diverse mijloace tehnice s-a stabilit ca hartia pe care a fost scris a fost fabricata pe la 1530 – 1540 undeva in nordul Italiei. Aceasta informatie nu ajuta foarte mult la descifrarea limbii si alfabetului in care este redactat Codex-ul Rohonc, care s-a sustras pana acum oricarei interpretari integral plauzibile.

Colegii de la traduceri ungara Craiova ne-a amintit o ipoteza potrivit careia documentul ar reprezenta o dovada a originii sumeriene a limbii maghiare; cel a propus aceasta varianta s-a bazat pe un anume mod de a citi textul, prin care a gasit anumite ligaturi intre litere specifice cuneiformelor din antica Mesopotamie. Nu e de mirare pentru nimeni, cum n-a fost nici pentru traducatorii din Craiova, ca o astfel de ipoteza a fost respinsa cam de toata lumea.

Membrii centrului de apostile Haga din Craiova au fost surprinsi sa afle ca si romanii revendica acest codex; unii filologi romani au propus ipoteza ca manuscrisul ar fi o marturie a inceputurilor limbii romane, considerand ca este redactat intr-o forma dacica a latinei vulgare. Transliterarea unor nume proprii, de rauri in special, este principalul argument, dar nici aceasta ipoteza nu a convins pe multi pana acum.

A existat chiar un cercetator indian care a avansat ideea ca acest codez ar fi redactat intr-o forma de alfabet apartinand familiei de scripte Brahmi. Transliterarea si traducerea propuse de acesta au fost respinse aproape unanim de catre restul cercetatorilor.

Ca si in cazul manuscrisului Voynich misterul duce si la suspiciune. Multi carturari maghiari considera ca acest Codex Rohonc nu este decat o farsa; mai mult, exista si banuieli referitoare la autor, un anticar pe nume  Sámuel Literáti Nemes (1796–1842), faimos in epoca pentru apetenta in a-si induce in eroare contemporanii cu lucrari contrafacute.

Sursa imagine: www.dacia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Manuscrisul Voynich

voynich

Vine unul dintre colegii experti in traduceri autorizate germana din Craiova, le arunca un zambet siret celorlalti membri ai centrului de traduceri din Craiova: am ceva ce nici macar voi, expertii in traduceri din Craiova, nu puteti descifra si traduce. O asa afirmatie drastica a starnit niste ridicari din sprancene, mai ales din partea colegelor care se ocupa cu traduceri de limbi rare din Craiova.

Asa ca specialistul in traduceri germana Craiova incepe sa ne spuna povestea manuscrisului Voynich, supranumit “cel mai misterios manuscris din lume”. Numele ii vine de la anticarul Wilfrid Voynich, care l-a achizitionat in 1912.

Prin metode bazata de C14 (pe care ni le-a explicat in detaliu colega de la traduceri rusa Craiova), s-a stabilit ca manuscrisul dateaza din secolul al XV-lea si provine din nordul Italiei.

Aceasta provenienta este insa incerta, deoarece, desi manuscrisul Voynich (constand in 240 de pagini de pergament) arata la prima vedere precum un tip de manuscris botanic foarte raspandit in acea perioada, plantele care sunt prezentate si limba care le insoteste sunt necunoscute. Manuscrisul a fost studiat  de pasionati si experti in criptografie, inclusiv spargatori de coduri din cele doua razboaie mondiale, dar nimeni nu a putut pana acum sa ii dea de capat.

Mai mult decat imaginile care il compun, manuscrisul Voynich a suscitat interes datorita limbii in care este redactat. Se disting grupuri de caractere pe care le putem numi cuvinte, dar acestea au ciudateniile lor: nu exista cuvinte cu mai putin de 2 caractere si mai mult de zece; unele caractere nu apar decat la inceputul cuvintelor, altele doar in interior si unele doar la final; unele cuvine se repeta exagerat de mult, aparand chiar si de trei ori pe un rand. Exista cateva cuvinte care par a aduce cu latina, dar nu ofera vreo cheie pentru dezlegarea asa-zisului cifru al manuscrisului.

Frustrati ca nu pot descifra manuscrisul Voynich, unii cercetatori si-au intors suspiciunile spre cel care ii da si numele. Michael Wilfried Voynich (colegii de la traduceri poloneza Craiova ne-au ajutat cu pronuntia numelui sau real Michał Habdank-Wojnicz, dar tot preferam prima varianta) a trait intre 1865 si 1930 si a fost un om cu o cultura si preocupari polivalente. In 1912, Voynich a achizitionat manuscrisul de la Collegio Romano (in prezent Universitatea Gregoriana Pontificala), ca parte a unei colectii care apartinuse unei figuri deosebit de interesante a Renasterii, Athanasius Kircher.

Unii cercetatori il suspecteaza ca, fiind un extraordinar cunoscator al epocii din care se presupune a veni manuscrisul si un expert in tehnicile de redactare renascentiste (fabricarea pergamentului, tipurile de cerneluri utilizate etc.) ar fi fabricat aceasta lucrare si ar fi prezentat-o ca fiind un potential manuscris pierdut al lui Roger Bacon. Rezultatul ar fi fost ca muzee si colectionari din lume s-ar fi ingramadit sa plateasca o avere pentru acest obiect unicat.

In zilele noastre, incepand in 1969, manuscrisul Voynich se afla in cadrul Bibliotecii Beinecke de Carti Rare si Manuscrise a Universitatii Yale din SUA si este catalogat sub numarul  MS 408 si sub numele “Manuscris cifrat”.

Dupa ce au aruncat o privire asupra versiunii online a manuscrisului, membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova au spus: Mda, e cam greu de tradus, chiar si pentru noi.

Sursa imagine: www.facsimilium.blogspot.ro

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.