Cateva chestiuni despre turca

turkish_language

Clinchetul paharelor se stinge treptat si intreaga suflare omeneasca se intoarce la activitatile de zi cu zi, iar colaboratorii de la biroul de traduceri turca Craiova nu fac exceptie. Unul dintre traducatorii de acte auto turca Craiova s-a oferit voluntar in a prezenta cateva chestiuni despre aceasta limba. Pentru ca multi dintre ceilalti colaboratori ai firmei de traduceri turca din Craiova nu sunt inca pe deplin dezmortiti dupa sarbatori, au acceptat cu mare drag aceasta initiativa.

Un aspect impresionant referitor la limba turca este numarul mare de vorbitori si aria extinsa pe care acestia sunt raspanditi. La cei peste 70 de milioane de vorbitori din Turcia se adauga aceia din Cipru, Grecia, Bulgaria, Macedonia, Kosovo, Albania, Irak, dar si in Germania, Olanda, Austria, Elvetia sau Franta, precum si in Rusia si unele republici ex-sovietice, mai ales ca turca apartine familiei de limbi Oghuz, din care mai fac parte azera sau gagauza.

Caracterul cosmopolit al Imperiului Otoman se reflecta si in limba turca de astazi, care a inglobat multe cuvinte din persana sau araba, dar si din engleza sau franceza, in perioade in care aceste limbi reprezentau varful de dezvoltare in anumite domenii. In acelasi timp, turca a oferit lumii cuvinte devenite comune in foarte multe limbi, cu mici variatii de pronuntie (chiosc, baclava sau kebab).

Pana in 1928, turca era scrisa cu ajutorul afabetului araba, ceea ce restrictiona, oarecum, posibilitatile de a fi invatata de un strain. Dupa aceasta data, insa, marele reformator al Turciei moderne, Mustafa Kemal, supranumit si Atatürk, a introdus alfabetul latin. Totusi, unele litere ale acestuia au fost omise (precum “q” sau “x”) si au fost introduse altele, pentru a reda pronuntiile specifice limbii turce – Ç, Ğ sau Ş.

Turca este o limba in care modurile de a fi politicos sunt foarte variate. Cand ne adresam unei femei, folosim termenul “hanim” dupa numele acesteia, in timp ce pentru un barbat se foloseste “bey”. Daca nu cunoastem numele interlocutorului, folosim expresiile “hanimeffendi”, respectiv “beyeffendi”.

Sursa imagine: www.languagevacation.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

Salvarea limbilor – Dezbateri

debate_endangered

Cand se lasa in voia pasiunii pentru explorarea diverselor limbi de pe mapamond, colaboratorii de la traduceri acte auto turca Craiova se vad nevoiti sa se aplece si asupra cazurilor triste cand acestea sunt pe cale de disparitie. Ajungand la acest capitol, au explorat putin si dezbaterile privind metodele sau chiar utilitatea demersului de salvare a unei limbi, traducatorii de acte auto turca Craiova constatand ca pluralitatea opiniilor in aceasta privinta este surprinzatoare.

Mai jos, colaboratorii de la traduceri documente auto turca Craiova au selectate de pe Internet cateva dintre acestea, cu scopul de a proiecta o imagine cat mai complexa a problematicii limbilor amenintate de extinctie.

“Ar trebui depuse eforturi macar pentru conservarea limbii. Altfel, generatiile viitoare ar putea avea probleme in a ne intelege, asa cum noi am avut probleme in a-i intelege pe egiptenii antici, de exemplu (iar in cazul acesta, am fost norocosi, pentru ca s-a descoperit piatra Rosetta). Nu neaparat limbile trebuie pastrate in viata, cat mai ales cunoasterea despre functionarea lor, pentru a le usura intelegerea celor care vin dupa noi”.

“As mentiona un proverb, adresat in primul rand autoritatilor centrale din statele cu probleme in disparitia unor limbi – daca nu poti sa faci un bine, atunci da-te macar la o parte si nu face rau”.

” Daca o limba, oricat de neimportanta, serveste drept liant intr-o comunitate si ajuta la perpetuarea unei traditii unice, atunci avem deja un motiv solid pentru a ne stradui sa o pastram in viata”.

“Trebuie sa facem o distinctie intre limbile care dispar pentru ca vorbitorii insisi renunta la a o mai folosi (caz in care procesul este natural si nu ne putem impotrivi) si cele care sunt amenintate pentru ca exista presiuni la nivel institutional pentru a fi abandonate”.

“Imaginati-va un copil care se naste si este crescut intr-un mediul unei limbi cu numai cateva sute sau mii de vorbitori; ce sanse are fata de un copil nascut si crescut cu o limba de circulatie internationala? Consider ca limbile rare trebuie pastrate doar ca secundare”.

“O limba exprima ganduri si nuante intr-un mod aparte, care poate sa nu existe in altele; ar fi pacat sa le pierdem, daor de dragul globalizarii”.

Sursa imagine: www.lureoflanguage.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.