Folkspraak

folkspraak

Germania a castigat campionatul mondial de fotbal si nu putini au fost cei care au luat asta drept semnal ca nu ar strica sa ne apucam sa invatam germana. Venite la biroul de traduceri autorizate germana Craiova, unele persoane au ridicat o chestiune interesanta: dar daca stiu alta limba germanica, precum cele scandinave, ce sanse am sa ma inteleg cu nemtii? Traducatorii autorizati de germana din Craiova n-au vrut sa descurajeze pe nimeni, spunandu-le ca, desi inrudite, aceste limbi sunt totusi diferite, si le-au povestit despre Folksraak.

Folkspraak este limba internationala (desi unii dintre colaboratorii de la traduceri certificate germana Craiova au spus ca ar folosi mai degraba termenul “zonala”) care se afla la inceputul dezvoltarii sale si al carei scop este sa serveasca drept drept liant lingvistic intre vorbitorii de limbi germanice. Numele este sugestiv, fiind compus din “folk” adica “oameni/populatie” si “spraak”, adica “a vorbi”.

Spre deosebire de alte limbi construite artificial, Folkspraak nu are doar un singur initiator, ci este rodul colaboratorii mai multor persoane. Aceasta colaborare se realizeaza in cel mai pur spirit al secolului al XXI-lea, deoarece initiatorii corespondeaza si isi impartasesc ideile pe Internet. Aceasta forma democratica are insa si neajunsuri, cum ar fi lipsa unor acorduri definitive asupra ortografiei sau vocabularului. Limbile din care au fost preluate elemente pentru a compune Folkspraak sunt engleza, olandeza, germana, daneza, norvegiana (Bokmål) si suedeza, desi alte opinii ar include si limbi regionale, precum friziana.

Un principiu dupa care s-au ghidat initiatorii acestei limbi artificiale este ca, daca un element lexical se regaseste in trei din limbile primare enumerate mai sus, se va regasi si in Folkspraak. Gramatica este compusa din toate regulile si caracteristicile comune limbilor de baza. O consecinta care decurge din aceasta care nu caracterizeaza alte limbi construite artificial ar fi existenta cazurile gramaticale sau a unor verbe neregulate. Ortografia este un compromis care vizeaza ca forma in care este scris unui cuvant sa fie familiara cat mai multor vorbitori de limbi germanice.

La obiectiile referitoare la ingreunarea procesului de invatare ca urmare a acestor particularitati gramaticale, cei care dezvolta Folkspraak au argumentata ca aceasta creatie a lor nu este menita a se substitui limbilor din care provine, ci este mai degraba o etapa initiala de invatare, pe care chiar si persoanele ne-native isi vor construi achizitia uneia dintre limbile germanice.

Sursa imagine: www.intersectingspaces.wordpress.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Metode de traducere

translation-methods

O intrebare foarte inspirata adresata traducatorilor de germana din Craiova s-a referit la  abordarea pe care o au fata de activitatea de traducere. Mai precis, intrebarea a sunat astfel: Ceea ce faceti voi e o metoda universala pe care o aplica orice persoana din lume care efectueaza o traducere? Colaboratorii biroului de traduceri germana Craiova au mentionat ca “metoda” este un cuvant foarte inspirat ales, pentru ca exact aceasta caracterizeaza diferentele dintre abordarile din activitatea de traducere.

Drept urmare, traducatorii autorizati de germana din Craiova s-au hotarat sa prezinte principalele metode de traducere:

Traducerea cuvant cu cuvant – ordinea cuvintelor din limba sursa este pastrata intocmai, iar cuvintele sunt traduse cu cele mai utilizate sensuri; aceasta metoda este utilizata fie pentru a descompune si descifra cum functioneaza limba din care se traduce, fie ca faza initiala de traducere a unui text dificil.

Traducerea literala – este foarte asemanatoare cu metoda cuvant cu cuvant, in special in privinta traducerii cuvintelor si a ordinii lor, una dintre diferente aparand in cazul constructiilor gramaticale, care sunt traduse prin cel mai apropiat echivalent din limba tinta.

Traducerea fidela – isi propune sa redea sensurile din limba sursa, adaptandu-le structurilor lexicale ale limbii tinta si sa pastreze intentiile autorului din limba sursa.

Traducerea semantica – este asemanatoare cu traducerea fidela, dar ia mai mult in calcul valoarea estetica a textului sursa, astfel incat in textul tinta sa nu apara nepotriviri de sunete, repetitii sau ambiguitati.

Traducerea comunicativa – isi propune sa redea sensurile in acelasi tip de context precum in limba sursa, astfel incat atat continutul, cat si limba utilizata sa fie inteligibile pentru receptor.

Traducerea idiomatica – reproduce mesajul textului tinta, dar utilizeaza expresii idiomatice si locutiuni din limba tinta, pentru a apropia mesajul de specificul receptorilor.

Traducerea libera – reproduce continuturile si formele independent de cele din limba sursa; nu rareori, textul din limba tinta difera ca dimensiuni de cel din limba sursa.

Traducerea adaptata – este cea mai libera forma de traducere, utilizata indeosebi pentru literatura sau poezie; motivele si teme culturale din limba sursa sunt convertite in unele adaptate limbii tinta.

Sursa imagine: www.kln.ac.lk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.