Feroeza si povestea ei

FaroeIslands

Un partener nostalgic astepta o traducere la biroul de apostilare Craiova; nu a durat mult, dar in scurtul rastimp cat a poposit aici, si-a adus aminte (traducatorii de caziere judiciare din Craiova nici acum nu stiu ce flux al memoriei involuntare l-a dus tocmai acolo) de vremurile cand nationala de fotbal a Romaniei era o forta in domeniu. Acum, a conchis partenerul firmei de traduceri caziere Craiova cu obida, ne chinuim si cu Feroe. Si asa s-a gandit sa intrebe, fiindca se afla in cel mai indicat loc, ce limba se vorbeste in aceste insule.

Insulele Feroe sunt situate intre Marea Norvegiei si partea nordica a Oceanului Atlantic, la aproximativ jumatatea distantei dintre Norvegia si Islanda si la circa 300 de kilometri nord-vest de coasta Scotiei. Arhipelagul detine un statut de autonomie in cadrul regatului Danemarcei, toate aceste detalii fiind considerate demne de a fi amintite de catre traducatorii de daneza din Craiova, deoarece explica evolutia limbii feroeze.

Aceasta face parte din familia limbilor nordice insulare si este vorbita de un numar de aproximativ 66 000 de oameni, doua treimi fiind grupate in cadrul insulelor, cealalta in Danemarca. Se considera a fi una dintre cele patru limbi nordice din grupa de vest, celelalte fiind norvegiana, islandeza si o limba disparuta, numita Norn, despre care se crede ca ar fi fost reciproc inteligibila cu feroeza. In privinta relatiei de inteligibilitate dintre feroeza si islandeza, nu corespund in ceea ce priveste vorbirea, dar sunt mutual inteligibile in scris, in parte pentru ca pastreaza aceleasi origini etimologice stravechi, dupa cum ne-au precizat colaboratorii pe traduceri norvergiana Craiova.

Exista influente clare ale irlandezei in feroeza, datorate interactiuni dintre bastinasii acestor insule si populatii din Orkney sau Shetland, foarte frecvente in Evul Mediu in jurul secolelor IX-X. Incepand cu secolul al XVI-lea, stapanitorii danezi au interzis utilizarea feroezei in scoli, biserici sau documente oficiale. Timp de trei sute de ani, limba a rezistat in folclor si in viata de zi cu zi, dar nu in forma scrisa. Aceasta situatie a dainuit pana in 1854, cand Venceslaus Ulricus Hammershaimb si Jón Sigurðsson au pus bazele ortografiei si gramaticii standard pentru limba feroeze, norme existente si astazi.

Sursa imagine: www.matthewlandrum.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Limba si economiile

savings

Criza economica nu a ocolit pe nimeni, cu atat mai putin pe membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova, care s-au adaptat noilor conditii intr-un mod pe pe care multi l-ar descrie prozaic, dar care este foarte eficient: muncind. In contextul unei astfel de discutii despre recesiune, unul dintre traducatorii autorizati din Craiova le-a recomandat colegilor de la firma de interpreti din Craiova o prelegere foarte interesanta despre corelatia dintre structura unei limbi si comportamentul de economisire al celor care o vorbesc.

Economisire?! S-a mirat un coleg mai hatru de la traduceri germana Craiova, care a mai precizat ca, de cativa ani buni, considera ca acest cuvant este un arhaism, o relicva a unor vremeri de mult apuse.

Prezentarea adusa in discutie il are in prim plan pe Keith Chen, economist american de origine chineza, aceasta dubla origine slujindu-i foarte bine in esafodajul inedit de idei. Vorbitorul incepe prin a declara ca exista o conexiune intre structura limbii si economiile pe care le fac vorbitorii sai si isi argumenteaza afirmatia gradual.

Incepe prin a-si prezenta propria dubla apartenenta lingvistica, subliniind o diferenta confirmata atat de traducatorii chineza Craiova, cat si de expertii in traduceri engleza Craiova – chineza nu prezinta timpuri diferite pentru trecut, prezent si viitor, iar engleza da. Exprimarea viitorului il preocupa in mod deosebit pe Keith Chen, care opineaza ca vorbitorii limbilor care nu prezinta un timp anume pentru viitor au tendinta sa economiseasca mai mult.

Ca o ilustrare, ne infatiseaza un grafic referitor la acest aspect, bazat pe date provenite din statele care fac parte din OECD (colegul de la traduceri economice engleza Craiova ne-a precizat ca acesta este acronimul pentru The Organization of Economic Cooperation and Development) si, ca un facut, cele in care se vorbesc limbi fara timpul viitor par a economisi mai mult (un exemplu la care au jubilat traducatorii de daneza Craiova si traducatorii suedeza Craiova este al zonei tarilor nordice ale Europei).

Pentru a nu cadea in capcana concluziilor pripite, Keith Chen prezinta si doua studii foarte complexe, care au comparat familii aproape identice din acelasi stat, care difera doar prin limba pe care o vorbesc. Exemplul cel mai apropiat de noi si pe care l-a subliniat colega de la traduceri olandeza Craiova este al famiilor din Belgia, dintre care una vorbeste flamanda, iar cealalta valona. Din nou, vorbitorii limbii care nu are diferentiat timpul viitor au economisit mai mult.

Concluzia trasa de traducatorii certificati din Craiova este una hazlie, dar si amara: cum limba romana are timpul viitor, n-ar trebui sa ne facem sperante ca vom economisi mare lucru in perioada urmatoare.

Sursa imagine: www.topbanana.wordpress.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.