Au revoir, Charles Aznavour!

Saptamana aceasta lumea scenei si a muzicii a pierdut un nume mare – Charles Aznavour – au amintit cu tristete colaboratorii de la biroul de traduceri franceza Craiova. Ce ne ramane sunt cantecele sale minunate, iar traducatorii de franceza din Craiova s-au gandit sa ii comemoreze indelungata viata si cariera adunand cateva citate, atat din cantecele, cat si din declaratiile sale:

Il faut se débarrasser des casse-tête. On ne vit qu’une fois – Trebuie sa ne debarasam de incuiati. Nu traim decat o data.

Il faut savoir, coûte que coûte, garder toute sa dignité et, malgré ce qu’il nous en coûte, s’en aller sans se retourner face au destin qui nous désarme – Trebuie sa stim, oricat ne-ar costa, sa ne pastram demnitatea si sa mergem inainte, fara sa intoarcem fata catre destinul care ne dezarmeaza.

Chez nous, les parents cherchent tellement à rester jeunes qu’ils oublient de transmettre leur passé à la jeunesse – La noi, parintii incearca asa mult sa ramana tineri, incat uita sa le transmita trecutul celor tineri.

Il ne faut pas oublier tout ce que les immigrés ont apporté à La France, les Picasso, Béart, Cioran… C’est une chance extraordinaire pour la France. Il y a peut-être parmi eux de futurs Aznavour, qui sait? – Nu trebuie sa uitam ce au adus Frantei imigrantii, aceia precum Picasso, Béart, Cioran… Reprezinta o sansa extraordinara pentru Franta. Printre ei poate fi un viitor Aznavour, cine stie?

La plus belle pierre tombale ne couvre qu’un cadavre – Chiar si cea mai frumoasa piatra de mormant nu face decat sa acopere un cadavru.

Si j’avais été blond aux yeux bleus, grand et élégant avec une voix pure, je n’aurais pas fait la même carrière – Daca as fi fost blond cu ochii albastri, inalt si elegant, cu o voce pura, n-as fi avut parte de aceeasi cariera.

Aime-moi comme tu n’as jamais aimé; aime-moi aussi fort que je t’aime – Iubeste-ma asa cum n-ai iubit niciodata; iubeste-ma la fel de tare cum te iubesc si eu.

Sursa imagine: www.bbc.co.uk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Originile scorului din tenis

Am intrat in a doua saptamana a turneului de tenis de la Roland Garros, iar colaboratorii de la biroul de traduceri franceza Craiova sunt cand cu ochii pe materialele pe care le au de realizat, cand pe micile ecrane, unde meciurile devin din ce in ce mai stranse si mai spectaculoase. Ca sa-si satisfaca si curiozitatea specifica breslei, traducatorii de franceza din Craiova au explorat si originile sistemului de scor dintr-un game de tenis, inca neelucidate pe deplin.

Cele mai vechi mentiuni ale scorurilor 15, 30 si 40 dateaza din epoca medievala si au fost descoperite pentru prima data intr-un document in limba franceza, insa specialistii nu s-au pus de acord asupra motivelor pentru care s-a ales acest sistem anume.

Unele pareri trimit la utilizarea timpurie a ceasurilor si a limbilor acestor care metoda de prezentare a scorului, iar numerele 15, 30 si 40 pot fi redate ilustrativ in acest fel.

Cea mai consistenta ipoteza asociaza aceste numere cu stramosului tenisului de azi, adica “jeu de paume” (care se diferentia de sportul actual prin faptul ca nu se folosea o racheta, ci chiar palma inmanusata a jucatorului). Regulile acelui sport, foarte popular incepand cu epoca medievala si ajungand pana in ajunul Revolutiei Franceze, prevedeau ca, la castigarea unei mingi, un jucator avansa 15 picioare, la castigarea inca uneia inca 15 picioare, apoi doar 10, ajungand astfel la mijlocul terenului (care masura 90 de picioare).

Nu exista un raspuns clar nici in privinta utilizarii formulei “love” pentru a exprima un scor de 0. O ipoteza ar fi ca acest cuvant ar fi o transformare a francezului “l’oeuf”, care inseamna “ou” si care ar seamana cu cifra 0. O alta ipoteza, mai putin credibila, dar si simpatica, porneste de la ideea ca aceasta formula semnifica faptul ca, la inceputul unui meci, jucatorii inca “love each other” (“se iubesc unul pe altul”).

In ceea ce priveste cuvantul “deuce” (“40 egal”), se considera indeobste ca ar proveni de la forma medievala a cuvantului francez “deus” (“doi”), la randu-i preluat din latina (“duos”).

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Politicianisme celebre – Charless de Gaulle

Unul dintre evenimentele care preocupa Europa si lumea intreaga in aceste zile este, dupa cum au apreciat colaboratorii de la traduceri franceza Craiova, turul doi al alegerilor prezidentiale din Franta. Asteptand sa vada deznodamantul, traducatorii de franceza din Craiova si-au adus aminte de cel mai marcant presedinte ale Frantei in secolul al XX-lea, Charles de Gaulle, si s-au gandit sa adune cateva dintre citatele acestuia:

Je suis un homme qui n’appartient à personne et qui appartient à tout le monde – Sunt un om care nu apartine nimanui si care apartine intregii lumi.

Pourquoi voulez-vous qu’à 67 ans je commence une carrière de dictateur? – De ce vreti ca la 67 de ani sa incep o cariera de dictator?

L’avenir n’appartient pas aux hommes – Viitorul nu apartine oamenilor.

L’épée est l’axe du monde et la grandeur ne se divise pas – Sabia este axul lumii si gloria nu se imparte.

Il vaut mieux avoir une méthode mauvaise plutôt que de n’en avoir aucune – Este mai bine sa ai o metoda rea, decat sa n-ai niciuna.

Le caractère, vertu des temps difficiles – Caracterul, virtutea timpurilor dificile.

Toujours le chef est seul en face du mauvais destin – Intodeauna liderul este singur in fata sortii adverse.

La France ne peut être la France sans la grandeur – Franta nu poate fi Franta fara maretie.

Le désir du privilège et le goût de l’égalité, passions dominantes et contradictoires des Français de toute époque – Dorinta de privilegiu si gustul pentru egalitate, pasiuni dominante si contradictorii ale francezilor din toate epocile.

Comment voulez-vous gouverner un pays qui a deux cent quarante-six variétés de fromage? – Cum vreti sa guvernati o tara care are doua sute patruzeci si sase de soiuri de branza?

Sursa imagine: www.ranker.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Sur les femmes

femeie franta

Maine este 8 martie, Ziua Internationala a Femeii, asa ca traducatorii de franceza din Craiova s-au gandit sa o celebreze in avans, prezentandu-va cateva proverbe in franceza despre cele care sunt mame, surori sau sotii:

C’est la femme qui fait l’homme – Femeia este cea care il face pe barbat.

Les femmes et le verre sont toujours en danger – Femeile si sticla sunt tot timpul in pericol.

Rien de plus changeant que les temps et les femmes – Nimic nu se shimba mai mult decat vremurile si femeile.

La bouche d’une femme est son carquois – Gura unei femei este tolba sa cu sageti (un proverb care le place mult colaboratorilor de la traduceri franceza Craiova).

La femme est l’avenir de l’homme, alors madame, revenez demain – Femeia este viitorul barbatului, asadar, doamnelor, reveniti maine.

Les hommes ont toujours raison, mais les femmes n’ont jamais tort – Barbatii au intotdeauna dreptate, dar femeile nu se inseala niciodata.

Les femmes sont comme les chats qui retombent toujours sur leurs pattes – Femeile sunt precum pisicile, cad tot timpul in picioare.

La femme est le jugement dernier de l’homme – Femeia este judecata din spatele barbatului.

Ce que Femme veut, Dieu le veut – Ce vrea Femeia, vrea si Dumnezeu.

Sursa imagine: www.iamthatgirl.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Bizarerii a la francais

parler-francais

A trecut nitel timp de cand colaboratorii de la traduceri franceza Craiova s-au cufundat in lexiconul limbii lui Baudelaire, pentru a descoperi cuvinte aparte, cu sensuri greu de tradus intr-un singur cuvant. Dupa o intensa, dar placuta cautare, traducatorii de franceza din Craiova va prezinta urmatoarele cuvinte:

Dépaysant – un cuvant care, in ciuda unei rezonante negative in romana, are, in fapt, un sens pozitiv, de senzatie de experimentare de nou, cum ar fi peisaje sau gastronomie.

Flâner – un verb care reprezinta actiunea de a hoinari pe strazi fara un scop anume (colaboratorii de la traduceri acte de studii franceza Craiova au precizat ca nu se mira deloc ca un astfel de cuvant s-a nascut in legatura cu un oras precum Parisul).

Yaourter – tradus literal, acest verb ar fi “a iaurta” si reprezinta vorbitul cu un accent al unei limbi pe care nu o cunoastem sau chiar folosind cuvinte inventate; initial, verbul se referea la a canta versurile unei melodii.

Frappadingue – persoana carei ii lipseste o doaga; sau mai multe.

Hurluberlu – cuvant care se regaseste chiar la Rabelais si reprezinta o persoane excentrica, eufemistic vorbind.

Chauve-souris – literal “soarece chel”, este, va vine sa credeti sau nu, termenul pentru “liliac”.

Crapoter – verb cu conotatii peiorative, folosit de fumatorii experimentati pentru a reda modul cum amatorii pufaie, in loc sa traga fumul in plamani.

Saperlipopette – cuvant care reda stupefactia si alte stari conexe.

Raplapla – adjectiv care reda o stare de epuizare.

Sursa imagine: https://ettamarasemarra.wordpress.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Gascona si povestea ei

gasconia

Cand vine vorba de literatura, colaboratorii de la traduceri spaniola Craiova sunt interesati de tot ce e nou, insa uneori se si intorc asupra unor carti ale copilariei, care incanta chiar si la multi ani de la prima citire. Un exemplu a fost Cei trei muschetari de Alexandre Dumas tatal, fapt care a suscitat interesul catorva dintre traducatorii de franceza din Craiova sa afle particularitati despre limba lui d’Artagnan, patimasul gascon care vine la Paris, isi face prieteni si dusmani, iubeste si se dueleaza.

Gascona este un dialect al occitanei (denumita si langue d’oc), care, la randul ei face parte din familia limbilor romanice si este vorbita in regiunile Gasconia si Bearn din Franta, precum si in Valea Aran din Catalonia. In lume exista aproximativ 250 000 de vorbitori de gascona.

Traducatorii de spaniola din Craiova au precizat ca araneza (varianta gasconei din Catalonia) a fost puternic influentata de spaniola si catalana si, ca urmare, a suferit modificari care au distantat-o putin de gascona standard.

Exista mai multe sub-dialecte ale gasconei: gascona garoneza (zona raului Garonne), gascona sudica si gascona intermediara.

Originea gasconei este inca neclara, insa exista o teorie cu multi adepti, potrivit careia ar fi derivata din limba bascilor, limba care se vorbea in zona Pirineilor inainte ca stapanirea roman sa aduca latina in aceasta parte a Europei. Un argumente de ordin lingvistic ar fi insusi numele “gascona” care provine din radacina latina “vasco/vasconem”, aceeasi care a dat in zilele noastre numele limbii basce.

Desi inca mai exista vorbitori curenti si persoane care inteleg gascona, utilizarea acesteia a scazut in ultimii ani, o cauza fiind si ca nu este transmisa intens generatiilor mai tinere.

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Calendarul republican

calendar

Tot din pasiunea pentru istorie, colaboratorii de la traduceri oficiale franceza Craiova au ajuns la un nou subiect interesant, care nedumereste putin cand cineva ajunge la momentul Revolutiei Franceze. Este vorba de calendarul republican, care a abolit o perioada de timp numele indeobste acceptate ale lunilor anului si chiar impartirea acestuia. Ca urmare, traducatorii de franceza din Craiova au hotarat sa va faca o scurta prezentare a acestuia.

Acest calendar a fost instituit in 1793 si a fost utilizat pana in 1805 si, pentru o scurta perioada de timp, si in timpul Comunei din Paris in 1871. Acest sistem urmarea sa stearga orice reminiscenta a regimului monarhic si aristocratic anterior si sa uniformizeze unitatile de masura (inclusiv a timpului) pe baze decimale.

Potrivit calendarului republican, anul calendaristic incepea odata cu echinoctiul autumnal in Paris si avea 12 luni a cate 30 de zile, iar numele acestor luni facea trimiteri la natura si la vreme.

Vendémiaire (“culesul strugurilor”) – incepea pe 22, 23 sau 24 septembrie

Brumaire (“ceata”) – incepea pe 22, 23 sau 24 octombrie

Frimaire (“ceata inghetata”) – incepea pe 21, 22 sau 23 noiembrie

Nivôse (“inzapezita”) – incepea pe 21, 22 sau 23 decembrie

Pluviôse (“ploioasa”) – incepea pe 20, 21 sau 22 ianuarie

Ventôse (“vantoasa”) – incepea pe 19, 20 sau 21 februarie

Germinal (“germinatia) – incepea pe 20 sau 21 martie

Floréal (“floarea”) – incepea pe 20 sau 21 aprilie

Prairial (“pasunea”) – incepea pe 20 sau 21 mai

Messidor (“recolta”) – incepea pe 19 sau 20 iunie

Thermidor (“caldura verii”) – incepea pe 19 sau 20 iulie

Fructidor (“fructele”) – incepea pe 18 sau 19 august

Colaboratorii de la traduceri oficiale engleza Craiova nu s-au putut abtine sa nu mentioneze ca un englez contemporan cu utilizarea acestui calendar a propus versiunea sa, evident parodica: Wheezy, Sneezy, Freezy, Slippy, Drippy,  Nippy, Showery, Flowery, Bowery, Hoppy, Croppy si Poppy.

Sursa imagine: www.worldslastchance.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.