Conditii de calatorie in Azerbaidjan

In ciuda faptului ca unele parti ale mapamondului sunt inca periculoase, calatoriile peste hotare nu mai inseamna doar destinatii arhicunoscute, ci si unele care, pana mai deunazi, pareau inaccesibile, au constatat colaboratorii de la biroul de traduceri limbi asiatice Craiova. Una dintre aceste destinatii interesante este Azerbaidjanul, iar traducatorii de limbi asiatice din Craiova s-au gandit sa treaca in revista cateva dintre conditiile de calatorie in aceasta tara.

Cetatenii romani care doresc sa intre pe teritoriul statului Azerbaidjan au nevoie de viza, care poate fi obtinuta de la Ambasada Republicii Azerbaidjan la Bucuresti sau de la misiunile si oficiile consulare din strainatate ale Azerbaidjanului. Doar persoanele care detin pasapoarte diplomatice sau de serviciu sunt exceptate de la obligatia de a obtine aceasta viza.

Incepand cu 10 ianuarie 2017, viza se poate obtine si electronic.

In cazul unei sederi care depaseste 15 zile, imediat dupa sosirea in Azerbaidjan, este obligatorie inregistrarea la Serviciu de Stat pentru Migratie. Responsabilitatea acestei inregistrari revine gazdei unde veti locui (de exemplu: hotel, asociatie sau persoana fizica).

Confirmarea inregistrarii de catre gazda trebuie pastrata si prezentata autoritatilor azere la orice solicitare a acestora.

Orice nerespectarea a regimului de sedere si a obligatiilor care decurg din aceasta se poate solda cum amenda sau cu interdictia de a patrunde pe viitor pe teritoriul Azerbaidjanului.

Orice cetatean strain care calatoreste in regiunea Nagorno-Karabah (subiect de disputa intre Azerbaidjan si Armenia) fara o aprobare prelabila din partea autoritatilor azere va fi declarat persona non grata pe teritoriul Azerbaidjanului.

Este recomandata incheierea unei asigurari medicale si de calatorie, insa este necesara verificarea recunoasterii de catre unitatile medicale azere a acestei asigurari.

Pentru mai multe detalii referitoare la conditiile de calatorie in Azerbaidjan, puteti consulta site-ul Ministerului Roman al Afacerilor Externe.

Sursa imagine: www.viator.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Nume lungi si foarte lungi

Deoarece numarul celor care prefera sa isi petreaca trecerea dintre ani la adapost de frigul iernii (nu ca asta ar fi o problema acum in Romania), colaboratorii de la traduceri limbi asiatice Craiova au alcatuit un top al destionatiilor preferate, iar una dintre cele situate tot timpul sus in topuri a fost capitala Thailandei, Bangkok. Deoarece au aflat ca numele ceremonial intreg al acestui oras este atat de lung, ca starneste zambete, traducatorii de limbi asiatice din Craiova au compilat o lista cu cateva nume lungi si foarte lungi de locuri de pe mapamond:

Krungthepmahanakhon Amonrattanakosin Mahintharayutthaya Mahadilokphop Noppharatratchathaniburirom Udomratchaniwetmahasathan Amonphimanawatansathit Sakkathattiyawitsanukamprasit (Bangkok, Thailanda, in limba thailandeza arhaica)

Chargoggagoggmanchauggagoggchaubunagungamaugg (Lac in Webster, Massachusetts, SUA, in limba Nimpuc)

Tweebuffelsmeteenskootmorsdoodgeskietfontein (O ferma din Africa de Sud, in afrikaans)

Azpilicuetagaraycosaroyarenberecolarrea (Localitate din Navarra, Spania, in limba basca)

Pekwachnamaykoskwaskwaypinwanik (Lac in Manitoba, Canada, in limba Cree)

Venkatanarasimharajuvaripeta (Sat in Andra Pradesh, India, in limba Telugu)

Mamungkukumpurangkuntjunya (Deal in Australia, in limba Pitjantjatjara)

Verkhnenovokutlumbetyevo (Sat in Orenburg Oblast, Rusia, in limba rusa)

Svalbarðsstrandarhreppur (Localitate in Islanda, in islandeza)

Gasselterboerveenschemond (Un sat in Drenthe, Olanda, in olandeza)

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Inainte de Gutenberg – Jikji

jikji

Anul trecut, colaboratorii de la biroul de traduceri limbi orientale Craiova va povesteau despre programul Memory of the World al UNESCO, acea minunata initiativa de a conversa comori documentare ale omenirii. Documentandu-se, traducatorii de limbi orientale din Craiova au constatat ca, legat de acest program, exista si un premiu special, intitulat Jikji, astfel ca s-au intors asupra lui pentru a-l studia mai temeinic.

Premiul Jikji a fost instituit in 2004 de UNESCO in parteneriat cu guvernul Coreei de Sud pentru a celebra inscrierea unui document esential al culturii coreene in registrul programului Memory of the World in 2001 si a rasplati eforturile institutiilor care contribuie la conversarea mostenirii documentare a umanitatii.

Jikji, documentul care da si numele premiului, este unul de o importanta esentiala in cultura universala, au mentionat traducatorii de limbi asiatice din Craiova, deoarece este recunoscut ca fiind primul volum tiparit cu litere metalice mobile. Aparitia sa este datata in jurul anului 1377, ceea ce il face cu peste 70 de ani mai vechi decat Biblia tiparita de Gutenberg (datata 1452-1455).

Titlul volumului, Jikji, se poate traduce prin “Antologia invataturilor marilor calugari budisti zen”. Paternitatea lucrarii este atribuita calugarului budist Baegun, iar locul publicarii a fost templul Heungdeok din Cheongju.

Jikji contine o compilatie de extrase din scrierile unor calugari budisti remarcabili, acoperind o perioada de mai multe generatii. Scopul sau era unul didactic, acela de a-i ajuta pe elevi in mai buna intelegerea a preceptelor budismului, in acel moment religia oficiala a Coreei de sub dinastia Goryeo.

Din nefericire, cea mai mare parte a volumului tiparit cu litere metalice (deoarece mai exista versiuni tiparite pe baza unei matrite de lemn) s-a pierdut. Partea care a supravietuit pana in zilele noastre se gaseste in departamentul de scrieri orientale de la Biblioteca Nationala Franceza. Cel care a adus volumul in Franta a fost Victor de Plancy, un atasat la ambasada franceza din Seul la inceputul secolului a XX-lea.

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Limbile din China

China_harta_lingvistica

Cautand diverse limbi pentru a le spune povestile, intru informarea cititorilor, dar si desfatarea proprie, colaboratorii de la traduceri limbi asiatice Craiova s-au oprit asupra Chinei si incredibilei sale diversitati etnice si lingvistice. Interesati de multitudinea de limbi care se vorbesc pe teritoriul tarii care se auto-intitula cu mandrie in trecut “Imperiul de Mijloc”, traducatorii de limbi asiatice Craiova au intocmit o lista a grupurile lingvistice de pe teritoriul acestei tari:

Grupul de limbi sino-tibetane din care fac parte chineza Han, chineza musulmana (Hui), Tujia, Qiangic (din a carei familie facea parte si limba disparuta a tangutilor), tibetana in diversele ei forme (centrala, Amdo sau Khams) sau Lhoba.

Grupul de limbi Tai-Kadai din care se pot aminti Kra, Kam-Sui, Hlai sau Tai.

Grupul de limbi Hmong-Mien din care fac parte cele doua limbi care ii compun numele Hmong (denumita si Miao) si Mien (denumita si Yao), reciproc inteligibile, dar totusi diferite lingvistic.

Grupul de limbi austro-asiatice din care fac parte De’ang, Blang, Gin si Wa.

Grupul de limbi turcice din care pot aminti, kirghiza, uigura, uzbeca, kazaha sau oghuza.

Grupul de limbi mongolice din care fac parte mongola, oirata, buriata, Dongxiang sau Bonan.

Grupul de limbi tunguse din care fac parte manciuriana, jurchena (manciuriana veche), Xibe, Nanai, Evenki, Oroqen.

Grupul de limbi coreene din care face parte dialectul coreean vorbit in Prefectura Autonoma Yanbian.

Grupul de limbi indo-europene din care fac parte rusa, portugheza (vorbita in Macao), engleza (vorbita in Hong Kong si Weihai), germana (vorbita in Qingdao), franceza (vorbita in Zhangjiang).

Grupul de limbi austronesiene din care fac parte limbile formosane (de la Formosa, vechea denumire a Taiwanului) sau tsat.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Expresii duble japoneze

doki

Caldura ne toropeste pe toti, si nici colaboratorii de la traduceri limbi asiatice Craiova nu sunt feriti de efectele ei dogoritoare. Ca sa mai uite de canicula, unii dintre traducatorii de limbi asiatice Craiova a intocmit o lista cu expresii japoneze in care cuvantul se dubleaza. Pe langa interesanta explorare lingvistica, aceasta lista are si un efect comic garantat, au declarat colaboratorii de la traduceri japoneza Craiova:

gari gari – slabanog

boro boro – jerpelit

piri piri – iritat/enervat

hara hara – speriat/nervos

doki doki – expresie care reda bataile inimii (emotie sau afectiune)

gara gara – loc public gol (fara clienti sau spectatori)

haki haki – plin de energie

mochi mochi – foarte moale

tsuru tsuru – fara par (chel) sau matasos (referitoar la piele)

gera gera – a chicoti/a rade

peko peko – a te pleca in fata oricui, indiferent de rangul acestuia

pika pika – nou nout (se mai foloseste si pentru copiii din primul an de scoala)

Sursa imagine: www.gaminreal.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

 

Proverbe japoneze

4.1.1

Recursul la intelepciunea milenara a unui popor este una dintre preocuparile constante ale colaboratorilor de la traduceri limbi asiatice Craiova, insa, de data aceasta, s-au hotarat sa se deplaseze mai degraba in spatiu, decat in timp. Astfel, traducatorii de japoneza din Craiova au adunat o lista de proverbe nipone, care ne dezvaluie inteligenta specifica, dar si universala a acestei culturi:

Tsuno o tamete ushi o korosu – Remediul este adesea mai rau decat boala.

Keizoku wa chikara nari – Persevereaza si nu te teme niciodata.

Kannan-ni atte hajimete shinyū-wo shiru – Prietenul la nevoie se cunoaste (traducerea acestui citat, ca si a altora care vor uma, este adaptata unui faimos proverb romanesc, au precizat traducatorii de limbi asiatice din Craiova).

Kino mi-wa moto-he otsuru – Aschia nu sare departe de trunchi.

Tatsu tori ato-wo nigosazu – O pasare proasta isi strica propriul cuib.

Nō aru taka wa tsume wo kakusu – Uliul priceput isi ascunde ghearele.

Shōda mo tsumoreba taiboku-wo taosu – Cu lovituri mici se doboara copacul.

Kono chichi ni shite kono ko ari – Asa tata, asa fiu.

Sake-wa honshin-wo arawasu – In vino veritas.

Anzuru yori umu ga yasushi – A da nastere unui copil este mai usor decat sa iti faci griji pentru el.

Neko ni koban – A strica orzul pe gaste.

Saru mo ki kara ochiru – Chiar si maimutele cad din copaci.

Nanakorobi yaoki – Sa cazi de sapte ori si sa te ridici de opt.

Sursa imagine: www.britannica.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

Coreeana – Nord vs. Sud

North-South-Korea-Shutterstock-Giordano-Aita

Exista, din pacate, din ce in ce mai multe puncte fierbinti pe mapamond, locuri unde, au constatat cu tristete colaboratorii de la traduceri limbi asiatice Craiova, oamenii aleg calea conflictului, uneori deschis, alteori mascat. Unul dintre aceste locuri, cu o indelungata istorie a tensiunii politice si militare, este peninsula Coreea. Sciziunea acestui teritoriu intre Nord si Sud a avut si unele efecte vizibile asupra limbii coreene, pe care le-au analizat mai in detaliu traducatorii de limbi asiatice Craiova.

Din punct de vedere al ortografiei, daca in 1933, alfabetul Hangul era sistematizat pentru a fi folosit in intreaga peninsula, dupa divizare, variantele scrise ale limbii celor doua tari au evoluat oarecum diferit. In Coreea de Nord, sub umbrela ideologiei Juche, liderul Kim Il Sung a emis diverse modificari asupra ortografiei, care se afla sub strict control din partea partidului comunist care domina toate aspectele vietii. Coreea de Sud a continuat sa aplice normele stabilite in 1933, care au fost actualizate in 1988, acest sistem ramanand in vigoare pana astazi.

Diferentele care au rezultat din aceste evolutii se disting la nivelul spatierii dintre cuvinte, precum si a numelor pe care diverse litere sau semne le au in cele doua limbi.

Din punct de vedere al limbii vorbite, Nordul si Sudul au in comun acelasi numar si acelasi tip de foneme, dar exista anumite diferente in privinta pronuntiei propriu-zise. Traducatorii de japoneza din Craiova au precizat ca versiunea sudica a coreenei se bazeaza pe dialectul din zona orasului Seul, in timp ce versiunea nordica se bazeaza pe dialectul vorbit in zona orasului Pyongyang.

Referitor la intelegerea reciproca, un sud-coreean il poate recunoaste imediat pe un vecin din nord dupa modul de a vorbi. Coreenii din nord evita cuvintele imprumutate din limba engleza, insa folosesc expresii din limbajul rigid al partidului comunist, care nu sunt familiare sud-coreenilor. Invers, un nord-coreean il intelege pe un vorbitor din sud in proportie de 60%.

Sursa imagine: www.hiexpat.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.