Sindhi si povestea ei

sindhi

A trecut un an de cand ne-am aplecat ultima data asupra unei nestemate din comoara limbilor mapamondului, s-au gandit nu fara un usor amuzament colaboratorii de la traduceri persana Craiova. Pentru a reinnoda firul acestei frumoase preocupari, traducatorii de persana din Craiova si-au indreptat privirea spre incredibila bogatia lingvistica a Indiei si au ales Sindhi.

Sindhi face parte din familia limbilor indo-ariene si se vorbeste in principal in provincia Sindh din Pakistan, precum si in India, in statele vecine Maharashtra si Gujarat, totalizand un numar de aproximativ 22 de milioane de vorbitori.

Numele de “Sindhi”, ca si cel al provinciei eponime, vine de la o mai veche denumire a fluviului Indus (Ind), care strabate aceasta zona.

Sindhi a aparut devreme ca limba literara, existand opere scrise inca din secolul al IX-lea. In anul 883, la putin timp dupa raspandirea religiei musulmane in lume, exista deja o traducere a Coranului in Sindhi.

In general, se considera ca Sindhi ar avea sase dialecte importante: Siraiki (sau Seraiki), Vicholi, Lari, Lasi, Thari (sau Thareli) si Kacchi (sau Kachchi). Dintre acestea, referitor la Siraiki si Kacchi exista ipoteze potrivit carora ar fi limbi separate, inrudite cu Sindhi.

Sindhi si variantele sale prezinta o caracteristica unica printre limbile indo-ariene prin faptul ca prezinta patru consoane implozive, care se produc prin absortia, si nu scoaterea aerului din cavitatea bucala, ceea ce confera limbii o tonalitate deosebita.

Din punct de vedere al sistemului de scriere, Sindhi este scrisa in Devangari de catre vorbitori hindusi, in timp ce vorbitorii musulmani folosesc un alfabet derivat din cel arab. Vorbitorii indieni din Gujarat utilizeaza o scriere specifica acestei regiuni.

Sursa imagine: www.blog.travel-culture.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

O limba sacra – Avestica

limba_avestica

Cand exploreaza mapamondul in cautarea de comori lingvistice, colaboratorii de la traduceri persana Craiova nu uita sa se aplece si asupra unor limbi care nu se mai utilizeaza in mod curent (traducatorii de farsi din Craiova au vrut sa evite termenul funeste de “limba moarta”). Ca urmare, specificul activitatii lor i-a indemnat sa va spuna povestea limbii avestice.

Avestica este o limba iraniana din ramura de est a acestei familii lingvistice, cunoscuta pentru ca este limba in care a fost redactata Avesta, colectia de texte sacre a religiei zoroastriana. Cunoscuta si sub numele de limba Zend, avestica se vorbea in anticele regiuni ale Arahosiei, Ariei, Bactriei si Margianei, care corespund Afganistanului de azi, precum si unor parti din Pakistan, Tadjikistan, Turkmenistan sau Uzbekistan.

Daca, la un moment dat, avestica trebuie sa fi existat si ca limba vorbita, in timp ea a disparut din uz, insa, datorita importantei sale ca limba sacra, a continuat sa fie utilizata in ceremonii si chiar ca limba a unor compozitii religioase ulterioare, in aceasta privinta, potrivit colaboratorilor de la traduceri farsi Craiova, putand fi asemanata cu sanscrita vedica. Unii specialisti afirma si ca pastuna contemporana are la baza avestica.

Avestica a fost atestata a aparea in doua forme, “Avestica veche” si “Avestica noua”; de notat, insa, ca varianta noua nu a derivat din cea veche, reprezentand un dialect separat, folosit in alte perioade de timp. Este posibil ca aceasta diferentiere sa se fi datorat faptului ca avestica se transmitea initial pe cale orala, pentru ca de la un moment dat, sa se produca o standardizare a ei, proces influentat de particularitatile lingvistice ale popoarelor care dominau zona Iranului in perioada respectiva (cum ar fi dinastia sassanida – secolele III-VI d.Hr. – cand a avut loc o transcriere fonetica a limbii Avestei).

Avestica s-a perpetuat in scris, ca urmare, a fost nevoie si de un alfabet care sa ii ajute pe preoti sa recite scrierile sacre cat mai precis. De aici si numarul mare de litere – 53-  al alfabetului care initial se numea Din dabireh (“scriere religioasa”).

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

In Cornul Africii

tigrinya

Pentru ca unii membri ai biroului de apostile Haga Craiova au fost de parere ca inca nu au refacut echilibrul in ceea ce priveste atentia acordata limbilor din intreaga lume, cativa colegi de la biroul de apostilare si legalizare Craiova au continuat sa se aplece asupra unor limbi din Africa, dar, furati si de atractia catre continentul asiatic, au ales o limba din extremitatea estica a acestui continent – Tigrinya.

Aceasta limba se vorbeste in Cornul Africii, peninsula africana care se avanta sute de kilometri in Marea Arabiei si care cuprinde Etiopia, Eritreea, Djbouti si Somalia. Tigrinya este o limba semitica vorbita de grupul etnic Tigray-Tigrinya, cantonat cu preponderenta in nordul Etiopiei, dar si in sudul Eritreei. Colegii de la traduceri persana Craiova ne atrag atentia sa nu facem confundam Tigrinya cu Tigre, vorbita de o populatie din vestul Eritreei si care, in ciuda asemanarii de nume, difera foarte mult de limba din Etiopia. De asemenea, colegii de la traduceri ebraica Craiova ne-au mentionat ca Tigrinya se mai vorbeste si in randul comunitatii Beta Israel, care ii cuprinde pe evreii etiopieni, descendentii locuitorilor vechilor provincii Abisinia sau Aksum, in prezent regiunile Amhara si Tigray.

Un aspect demn de luat in seama, semnalat de colegii de la biroul de traduceri acte Craiova, este ca in Tigrinya exista mai multe dialecte, care difera semnificativ din punct de vedere lexical, gramatical sau morfologic, niciunul dintre aceste dialecte nefiind considerat drept standard.

O particularitate a acestei limbi este geminarea (dublarea) unor consoane, cu efecte directe asupra morfologiei; exista cuvinte in Tigrinya care au un sens cand sunt scrise cu o consoana si cu totul altul cand sunt scrise cu doua. Un alt aspect interesant remarcat de traducatorii de persana din Craiova este ca pentru pronumele de persoana a II-a exista o forma speciala de vocativ, menita a atrage atentia interlocutorului.

Ca sistem de scriere, Tigrinya foloseste alfabetul Ge’ez, numit si Etiopian, care este de tip Abugia (traducatorii de ebraica din Craiova promit sa revina asupra acestui concept): fiecare simbol reprezinta un simbol constand dintr-o consoana si o vocala, iar semnele de baza variaza pentru a reda diverse vocale.

Sursa imagine: www.language-museum.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.