Suedeza si ciudateniile ei

Swedish

Vremea s-a schimbat in rau, apreciaza colaboratorii de la traduceri norvegiana Craiova, iar asta i-a purtat cu gandul la tarile nordice, unde oameni sunt mult mai obisnuiti cu asa ceva. Traducatorii de suedeza din Craiova s-au gandit astfel ca n-ar strica sa va impartaseasca unele aspecte despre aceasta limba in care au scris Selma Lagerlof sau August Strindberg.

Desi pare ciudat, suedeza a devenit limba oficiala a Suediei de-abia in 2009, desi se vorbeste pe cuprinsul tarii de atatea secole.

Cand spui “bunic” in suedeza, exista cuvinte diferite care indica faptul ca acesta este din partea mamei sau din partea tatalui.

Expresia “te rog” nu exista in limba suedeza. Daca vreti sa cereti ceva politicos, un mod de a o face este sa intrebati in genul: Poti sa imi dai…, multumesc?

In alfabetul suedez nu exista litera w, insa exista alte trei litere (å, ä si ö), care vin dupa litera z.

Suedezii vorbesc o limba germanica, insa nu s-au sfiit sa introduca in limba lor si un numar semnificativ de cuvinte din franceza, in special in secolul al XVIII-lea.

In suedeza, cele mai multe cuvinte incep cu litera s, iar cele mai putine cu q si x.

Incepand cu anii 1960, in limba suedeza a avut loc “du-reformen” adica “reforma lui tu”, utilizarea acestui pronume inlocuind formulele mai rigide care marcau diferentele de status social.

In engleza (limba germanica), cuvantul “gift” inseamna “cadou; in suedeza (tot limba germanica), inseamna “casatorit” sau “otrava”; colaboratorii de la traduceri suedeza Craiova va dau liber la glume de tot felul.

Sursa imagine: www.learnsweden.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

 

 

Limba si economiile

savings

Criza economica nu a ocolit pe nimeni, cu atat mai putin pe membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova, care s-au adaptat noilor conditii intr-un mod pe pe care multi l-ar descrie prozaic, dar care este foarte eficient: muncind. In contextul unei astfel de discutii despre recesiune, unul dintre traducatorii autorizati din Craiova le-a recomandat colegilor de la firma de interpreti din Craiova o prelegere foarte interesanta despre corelatia dintre structura unei limbi si comportamentul de economisire al celor care o vorbesc.

Economisire?! S-a mirat un coleg mai hatru de la traduceri germana Craiova, care a mai precizat ca, de cativa ani buni, considera ca acest cuvant este un arhaism, o relicva a unor vremeri de mult apuse.

Prezentarea adusa in discutie il are in prim plan pe Keith Chen, economist american de origine chineza, aceasta dubla origine slujindu-i foarte bine in esafodajul inedit de idei. Vorbitorul incepe prin a declara ca exista o conexiune intre structura limbii si economiile pe care le fac vorbitorii sai si isi argumenteaza afirmatia gradual.

Incepe prin a-si prezenta propria dubla apartenenta lingvistica, subliniind o diferenta confirmata atat de traducatorii chineza Craiova, cat si de expertii in traduceri engleza Craiova – chineza nu prezinta timpuri diferite pentru trecut, prezent si viitor, iar engleza da. Exprimarea viitorului il preocupa in mod deosebit pe Keith Chen, care opineaza ca vorbitorii limbilor care nu prezinta un timp anume pentru viitor au tendinta sa economiseasca mai mult.

Ca o ilustrare, ne infatiseaza un grafic referitor la acest aspect, bazat pe date provenite din statele care fac parte din OECD (colegul de la traduceri economice engleza Craiova ne-a precizat ca acesta este acronimul pentru The Organization of Economic Cooperation and Development) si, ca un facut, cele in care se vorbesc limbi fara timpul viitor par a economisi mai mult (un exemplu la care au jubilat traducatorii de daneza Craiova si traducatorii suedeza Craiova este al zonei tarilor nordice ale Europei).

Pentru a nu cadea in capcana concluziilor pripite, Keith Chen prezinta si doua studii foarte complexe, care au comparat familii aproape identice din acelasi stat, care difera doar prin limba pe care o vorbesc. Exemplul cel mai apropiat de noi si pe care l-a subliniat colega de la traduceri olandeza Craiova este al famiilor din Belgia, dintre care una vorbeste flamanda, iar cealalta valona. Din nou, vorbitorii limbii care nu are diferentiat timpul viitor au economisit mai mult.

Concluzia trasa de traducatorii certificati din Craiova este una hazlie, dar si amara: cum limba romana are timpul viitor, n-ar trebui sa ne facem sperante ca vom economisi mare lucru in perioada urmatoare.

Sursa imagine: www.topbanana.wordpress.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.