Proverbe despre Paste

easter_proverbs Este zi de Paste, asa ca nu se lucreaza la biroul de traduceri Craiova, insa nu se putea sa treaca aceasta sarbatoare, fara sa primiti ceva special din partea traducatorilor din Craiova. Astfel, au adunat o selectie de citate frumoasa sau amuzante despe Paste, pe care v-o ofera din toata inima:

If anyone or anything tries to curse or kill the Goodness at the Center of all things, it will just keep coming back to life. Forever Easter – Daca cineva incearca sa blesteme sau sa omoare Bunatatea din Centrul tuturor lucrurilor, aceasta va continua sa revina la viata. De-a pururea Paste (David Householder, The Blackberry Bush).

Starting over is an acceptance of a past we can’t change, an unrelenting conviction that the future can be different, and the stubborn wisdom to use the past to make the future what the past was not – A incepe din nou este o acceptare a unui trecut pe care nu-l putem schimba, o convingere nestramutata ca viitorul poate fi diferit si intelepciunea indaratnica de a folosi trecutul pentru a face din viitor ceea ce trecutul n-a putut fi (Craig D. Lounsbrough).

Easter is meant to be a symbol of hope, renewal, and new life – Pastele e menit a fi un simbol al sperantei, reinnoirii si al unei noi vieti (Janine di Giovanni).

Those have a short Lent, who owe money to be paid at Easter – Cei care au bani de dat de Paste au un Post Mare scurt (Benjamin Franklin).

Easter tells us that life is to be interpreted not simply in terms of things but in terms of ideals – Pastele ne spune ca viata trebuie vazuta nu doar in termeni de lucruri, ci de idealuri (Charles M. Crowe).

Well pleaseth me the sweet time of Easter/ That maketh the leaf and the flower come out – Ce ma incanta dulcea vreme a Pastelului/ Care scoate la iveala frunze si flori (Betran de Bon)

How do bunnies stay healthy? They egg-xercise! (un joc de cuvinte frumos pe care colaboratorii de la firma de traducatori din Craiova il vor lasa asa, pentru a nu-i strica farmecul).

Paste fericit!

Sursa imagine: www.toptenz.net.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Din spaniola in engleza

Spanish / English class

Contrar parerii incetatenite ca pentru un traducator, weekend-ul nu reprezinta decat doua zile de lucru inainte de luni, la biroul de traduceri din Craiova, totii traducatorii autorizati din Craiova reusesc sa aiba vacanta, fara sa-si diminueze vreun moment activitatea. Una dintre colegele de la firma de traduceri din Craiova a avut in vacanta o discutie foarte interesanta cu o profesoara din Spania, care i-a enumerat cateva dintre greselile foarte frecvente pe care le fac vorbitorii nativi de spaniola cand invata engleza.

Pentru ca asemanarile cu acelasi proces in limba romana sunt izbitoare (nu gaseam cuvantul, dar ne-a ajutat hatrul coleg de la traduceri bulgara Craiova), vi le impartasim si voua:

1. Prietenii falsi – nu credem sa fie vreun membru al biroului de interpreti Craiova care sa nu fi amintit aceasta greseala cand a fost vorba despre invatarea limbii engleza; un exemplu haios cu care a venit colega de la traduceri spaniola Craiova este al cuvantului “embarazada”, care nu are nici cea mai vaga legatura cu “embarassed” din engleza.

2. Lipsa subiectului – pentru ca spaniola este o limba flexionara, precum romana, subiectul poate fi omis, iar acest reflex se poate transmite si in engleza, care este o limba sintetica; de aceea, nu rareori pot aparea enunturi de genul “is necessary to have three meals a day” (un alt coleg de la traduceri germana Craiova, de asemenea inzestrat cu simtul umorului, a a spus ca, traducator fiind si obisnuit cu termene limita care mai de care, habar n-avea de regula asta).

3. Confuzia intre genuri – aici lucrurile stau putin invers, deoarece engleza e cea care prezinta mai multe optiuni ale pronumelui posesiv (his vs. her), in timp ce spaniola nu are decat un universal “su”.

4. Ordinea adjectivelor si a substantivelor – binecunoscuta provocare a ordinii acestor cuvinte, care da uneori de furca si vorbitorilor de limba romana, in care, ca si in spaniola, adjectivele se plasate de regula dupa substantive; din nou, reflexul din limba nativa da nastere un expresii de genul “She had a husband lovely” (nici nu vreti sa stiti cate glume s-au iscat la biroul de traduceri din Craiova pana a fost ales exemplu acesta).

5. This vs. These – faptul amintit din profesoara din Spania a fost confirmat de o colega de la traduceri engleza Craiova, care a activat si ca profesoara si care ne-a explicat ca, datorita pronuntiei apropiate, in scris, mai ales, cei care nu sunt vorbitori nativi tind sa se limiteze la a folosi un universal “this”.

6. Traduceri literale – in acest caz, exemplul din spaniola este leit cu acela din romana. “Estoy de accuerdo” = “Sunt de acord” asa ca ar trebui sa fie = “I am agree”. Sa ridice mana cine n-a auzit niciodata aceasta eroare. Toate lumea se abtine.

7. Scurtarea contractiilor – stim, suna a pleonasm de la o posta, dar ne referim la tendinta amintita de profesoara din Spania, potrivit careia vorbitorii din aceasta tara nu mai pronunta finalul contructiilor precum “don’t” sau “won’t”, fapt care, dupa spusele majoritatii traducatorilor din Craiova, nu se intampla totusi in cazul vorbitorilor de limba romana.

Sursa imagine: www.hispanicmarketadvisors.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Viitorul dictionarelor

dictionar

La biroul de traduceri din Craiova avem o axioma: nu se poate traducator fara dictionar. Indiferent cat de priceput ar fi un traducator, cat de multe cuvinte ar sti, tot e nevoie de acele carti masive care contin cuvinte insiruite alfabetic. Stiind asta, traducatorii din Craiova au fost surprinsi sa vada cum, intr-o prelegere de pe site-ul www.ted.com, exista opinii care se ridica impotriva formei clasice a dictionarului.

Erin McKean este lexicograf, adica o persoana care isi petrece timpul studiind si organizand cuvintele. Prezentarea ei incepe de la ideea ca un dictionar nu este un corp monolitic, existand sub aceasta forma dintotdeauna, ci este o complilatie, rod al muncii unui – mai rar – sau mai multor editori (un fapt pe care il accepta unanim membrii biroului de traduceri legalizate Craiova). Intrebarea care se naste: cum hotarasc acesti experti care cuvinte anume sunt bune si care sunt rele? Mai mult, este aceasta distinctie reala?

MCkean merge inapoi in timp si ni-l prezinta pe James Murray, primul editor al Oxford English Dictionary, unul dintre instrumentele preferate de lucru ale traducatorilor autorizati engleza din Craiova (dar, evident, nu si singurul). Cu figura sa hirsuta si boneta de carturar, Murray ne apare ca insasi personificarea strictetii, dar si a rigiditatii, iar aceasta este exact ceea ce protagonista prezentarii vrea sa demonstreze.

McKean face un salt in timp si ajunge in prezent, in care Internetul reprezinta o inventie formidabila care opereaza (fapt de netagaduit, in opinia expertilor in traduceri engleza Craiova) cu articole deci, implicit, cuvinte. Cu toate acestea, structura unui dictionar online nu o oglindeste foarte mult pe cea a unui dictionar tiparit, iar in opinia vorbitoarei, aceasta este o mare pierdere. Se pierd, spune ea, toate acele minute cuvinte aparute spontan, ca urmare a inventivitatii si creativitatii lingvistice a unor persoane, cuvinte care se pierd, daca li se neaga existenta si calitatea de a fi. In acest scop, Erin McKean a lansat Wordnik, un altfel de dictionar.

Multi dintre membrii centrului de apostile Haga Craiova au considerat ca aici s-a intrat pe un teren incert. Daca fiecare persoana ar fi libera sa isi creeze propriile cuvinte, cu propriile sensuri, nu s-ar ajunge, exagerand putin, spre o totala blocare a procesului de comunicare? Expertii in traduceri legalizate engleza Craiova v-au povestit mai demult despre Cockney si toata povestea care inconjoara acest idiom.

Totusi, niciunul dintre membrii centrului de traduceri din Craiova nu i-a putut contesta lui Erin McKean farmecul oratoric, iar colegele, in special, au fost foarte incantate sa afle ca tot ea este persoana din spatele acestui blog: www.dressaday.com.

Sursa imagine: www.dare.wisc.edu

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Limba Ainu

Ainu

Avand interesul starnit de chestiunea limbii izolate a bascilor, membrii centrului de traduceri Craiova s-au indreptat spre o alta zona a Globului unde se gaseste o limba care nu poate fi legata de nicio alta familie: Japonia. Unii s-ar mira auzind ca aceasta esta tara aleasa de traducatorii din Craiova, dar acestia va pot explica faptul ca este vorba despre o insula anume a arhipelagului nipon: Hokkaido.

Un coleg de la traduceri rusa Craiova ne-a precizat ca, in fapt, mai exista grupuri de populatii Ainu si in insule Sahalin sau Kurile, dar ca, intr-adevar, insula nordica a Japoniei este cea care gazduieste pe cei mai multi vorbitori ai acestei limbi.

Colegul de la traduceri japoneza Craiova ne-a initiat un pic in istoria acestei populatii. In general, se considera ca Ainu au populat nordul Japoniei din vremuri preistorice, cu mult inainte ca migratia de pe continent sa duca la configuratia etnica actuala a tarii. Originea lor nu a fost pe deplin stabilita (caucaziana vs. mongoloida este inca o disputa intre cercetatori), dar un lucru e cert: Ainu se deosebesc de japonezi prin tenul mai deschis si prin barbile impunatoare, ca si prin portul traditional, acela al unor vanatori si pescari indemanatici.

Interactiunile dintre japonezii de pe Hokkaido s-au bazat pe comert, dar si pe stari de conflict, iar in 1868, insula a intrat in intregime sub stapanire japoneza. Pentru o lunga perioada de timp, cultura si limba Ainu au fost puse la grea incercare, iar numarul vorbitorilor a scazut simtitor. In prezent, estimarile variaza flagrant (de la 25 000 la 200 000), dar acel traducator japoneza Craiova care ne-a purtat pe firul povestii pana acum ne-a explicat ca trebuie sa facem distinctia intre cei care se declara in mod oficial Ainu si cei care au o origine etnica mixta.

Ca in multe alte locuri, se fac eforturi pentru a revitaliza limba Ainu, in acest sens remarcandu-se Shigeru Kayano, vorbitor al dialectului Tsishima al Ainu, care a pus bazele unei scoli cu predare in aceasta limba si a inceput sa culeaga povesti traditionale Ainu. Acestea au circulat pana acum pe cale orala si se impart in Yukar (saga ale unor eroi), Kamui Yukar (povesti despre zei) si Uwepeker (povesti stravechi).

In mod oficial, limba Ainu foloseste o versiune a silabarului japonez katakana (pentru care, asa cum ne-a explicat colegul de la traduceri autorizate japoneza Craiova, s-au stabilit si niste caractere unice, menite a reda sunetele specifice), dar si alfabetul latin, mai ales  dupa ce aceasta populatie a intrat in atentia lumii intregi prin originalitatea si vechimea ei.

Din punt de vedere lingvistic, Ainu prezinta o structura sintactica similara cu a japonezei si tinde sa folosesca particule in urma cuvintelor, mai degraba decat prepozitii. Limba in care s-au transmis povestile Yukar este polisintetica, adica verbele, substantivele sau adverbele se contopesc pentru a forma lungi cuvinte-propozitii; totusi, in vorbirea curenta, sub influenta limbilor dominante inconjuratoare, acest aspect lingvistic s-a mai estompat in prezent.

Sursa imagine: www.japancycling.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Ce nu ne-a placut la Elysium

elysium-poster

La biroul de traduceri din Craiova ne-am dorit din tot sufletul sa ne placa Elysium. Unul dintre traducatorii autorizati din Craiova il astepta cu nerabdare inca de cand au aparut primele trailer-e (colegul de la traduceri engleza Craiova se amuza ori de cate ori ne vede incurcati in jargoane omonimice). Dar nu putut cu niciun chip si imediat va spunem si de ce.

Motive sa ne placa ar fi fost destule. In primul rand, regizorul, Neill Blomkamp, responsabil pentru mega-succesul District 9, un SF care rastoarna canoanele genului si il reimprospateaza printr-o poveste antrenanta si emotionanta, despre care colegul de la traduceri olandeza Craiova ne-a spus ca face trimiteri foarte clare la fenomenul apartheid-ului din Africa de Sud, unde si este plasata actiunea, de altfel. Ce-i drept, unul dintre colegii de la traduceri legalizate Craiova ne-a spus, dupa ce a vazut primele imagini promotionale din Elysium, ca lui ii miroase tot a District 9 reincalzit si retusat dupa regulile Hollywood-ului. Dar eram hotarati sa ii acordam lui Neill Blomkamp prezumtia de calitate.

Nici interpretii nu erau de lepadat. Matt Damon si Jodie Foster sunt actori mari, fara doar si poate, Sharlto Copley, protagonistul din District 9 revenea pentru connaisseur-i (termen folosit prin amabilitatea colegei de la traduceri franceza Craiova) , iar printre ceilalti actori, un coleg de la traduceri portugheza Craiova l-a recunoscut pe Wagner Moura, eroul superbului si brutalului film Tropa de Elite.

Avand in vedere toate acestea, care e problema cu Elysium?

Trecem rapid peste scenariul previzibil, asa de sablonard de la jumatatea filmului incolo, incat colegii de la biroul de apostile Haga Craiova se intreceau in a intui scene si evolutii ale actiunii si ajungem la ce ne intereseaza in mod special, pentru ca se leaga de domeniul noastru de activitate, adica limbile si modul cum contureaza tipare.

Povestea din Elysium porneste de la o antiteza intre statia orbitala cu acelasi nume, pe care salasuiesc bogatii si frumosii, si Pamantul suprapopulat, poluat si abrutizat un locuiesc saracii si bolnavii. Ca sa scurteze lucrurile si sa accentueze dihotomia, realizatorii i-au pus pe bogati sa vorbeasca engleza si franceza, iar pe saraci spaniola. Aceasta simplificare incorecta ne-a displacut cel mai mult si am dezaprobat-o instant.

Pe langa asta, Sharlto Copley ii imprumuta personajului sau, cu scopul de a-i accentua caracterul malefic, un asa pronuntat accentul sud-african (despre care colegul de traduceri engleza Craiova a spus ca se poate usor confunda cu acela al irlandezilor), incat devine suparator.

La biroul de traduceri legalizate din Craiova nu ne place exagerata corectitudine politica, dar nu agreem nici opusul ei.

Sursa imagine: www.nerdrepository.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Sanscrita si povestea ei

Sanscrita

Pentru ca acum putin timp membrii biroului de traduceri din Craiova au mentionat limbile Indiei, unul dintre colegii de la centrul de apostile Haga Craiova s-a hotarat sa patrunda mai in profunzimea povestii unei limbi fascinante, in care au fost redactate capodopere inestimabile ale omenirii: sanscrita.

Sanscrita (in traducere “rafinata” sau “sacra”) este o limba de origine indo-ariana (colegul de la traduceri germana Craiova atrage atentia asupra confuziei pe care multi o fac intre aceasta populatie straveche a Indiei si odioasa doctrina a nazistilor din secolul al XX-lea) si este limba principala de cult in hinduism, precum si o limba literara a budismului si janinismului (colegul de la traduceri indiana Craiova ne-a precizat ca aceasta religie, foarta raspandita in India, propovaduieste o cale a non-violentei fata de toate fiintele vii).

Se considera ca trasaturile comune ale sanscritei cu limbile indo-europene, dar si cu unele non-indo-europene din Urali se explica prin migratia straveche spre nordul Indiei a grupurilor de oameni care au creat aceasta limba. Cele mai vechi texte atestate in sanscrita apar in scrierile brahmanice ale Rig-Vedei, date in jurul mijlocului mileniului II i. Hr. Scrieri propriu-zise din aceasta perioada, dar cei mai multi lingvisti sunt convinsi (parere pe care o impartasesc si membrii biroului de traduceri autorizate Craiova) ca transmiterea orala a acestor texte nu se poate sa se fi indepartat prea mult de la forma initiala – era vorba de literatura religioasa, a carei reproducere exacta era vitala pentru eficacitatea ei spirituala.

Sanscrita a evoluat de-a lungul timpului, fapt care poate fi constatat in textele celorlalte Vede, pana in secolul al IV-lea i. Hr., cand carturarul Panini a realizat un manual de gramatica a acestei limbi, cuprinzand 3 959 reguli de morfologie, sintaxa si semantica, mai cunoscute si sub numele de Ashtadhyayi (“Cele opt capitole”). Gramatica lui Panini a standardizat sanscrita, a carei forma a ramas la fel de-a lungul veacurilor, ajungand pana in prezent, cand aceasta limba este una dintre cele peste 20 oficiale ale Indiei. In zilele noastre, sanscrita este folosita cu precadere in cadrul ceremoniilor religioase, dar se fac eforturi (asa cum traducatorii autorizati din Craiova au remarcat si in alte parti ale lumii) de a o introduce ca limba curenta in anumite comunitati ale Indiei.

Din punct de vedere al gramaticii, sanscrita se remarca prin faptul ca are zece clase de verbe, grupa in doua mari categorii: tematice si atematice, prin faptul ca substantivele flexioneaza foarte mult in functie de caz si ca au trei genuri si prin faptul ca exista un numar enorm de sinonine pentru acelasi cuvant sau de modalitati de a exprima un context printr-o multitudine de constructii.

Ca alfabet, sanscrita a folosit cu preponderenta pe cel Devanagari, dar si alte alfabete ale Indiei, precum si unele din Thailanda sau Tibet. Incepand cu secolul al XIX-lea, sanscrita a fost transliterata pentru a fi scrisa si cu alfabet latin. In prezent, cel mai raspandit standard al sanscritei in alfabet latin este IAST (Alfabetul International al Transliterarii Sanscritei), aflat in uz incepand cu 1912.

Sursa imagine: www.gnaana.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Codex-ul Rohonc

codex rohonc

Acum ceva timp, membrii biroului de traduceri autorizate din Craiova se aplecau asupra povestii unui manuscris asupra caruia planeaza inca misterul: manuscrisul Voynich. Ispititi de placerea de a explora acest subiect, traducatorii autorizati din Craiova au pornit in cautarea altor astfel de enigme.

Nu dupa mult timp, specialistii in traduceri maghiara Craiova au venit cu povestea asa-numitului Codex Rohonc. Acesta reprezinta un document medieval (potrivit unora, provenind din sud-estul Europei), legat in piele si constand din 448 de file cu dimensiunile 10 X 12 cm; contine si 87 de miniaturi care ilustreaza (dar colegii de la traduceri autorizate maghiara Craiova nu sunt siguri) informatia din document. Ambiguitatea este sporita de faptul ca simboluri pagane, crestine si musulmane coexista in cadrul aceluiasi document si ca numarul de simboluri (litere) utilizate este mai mare decat al oricarui alfabet in uz in acea perioada.

Codex-ul imprumuta numele de la orasul Rohonc din vestul Ungariei secolului al XIX-lea (acum Rechnitz, Austria) unde a fost pastrat pana in 1838, cand a fost donat Academiei Ungare de Stiinte de catre contele Gusztáv Batthyány.

Originea acestui codex este invaluita de mister; prin diverse mijloace tehnice s-a stabilit ca hartia pe care a fost scris a fost fabricata pe la 1530 – 1540 undeva in nordul Italiei. Aceasta informatie nu ajuta foarte mult la descifrarea limbii si alfabetului in care este redactat Codex-ul Rohonc, care s-a sustras pana acum oricarei interpretari integral plauzibile.

Colegii de la traduceri ungara Craiova ne-a amintit o ipoteza potrivit careia documentul ar reprezenta o dovada a originii sumeriene a limbii maghiare; cel a propus aceasta varianta s-a bazat pe un anume mod de a citi textul, prin care a gasit anumite ligaturi intre litere specifice cuneiformelor din antica Mesopotamie. Nu e de mirare pentru nimeni, cum n-a fost nici pentru traducatorii din Craiova, ca o astfel de ipoteza a fost respinsa cam de toata lumea.

Membrii centrului de apostile Haga din Craiova au fost surprinsi sa afle ca si romanii revendica acest codex; unii filologi romani au propus ipoteza ca manuscrisul ar fi o marturie a inceputurilor limbii romane, considerand ca este redactat intr-o forma dacica a latinei vulgare. Transliterarea unor nume proprii, de rauri in special, este principalul argument, dar nici aceasta ipoteza nu a convins pe multi pana acum.

A existat chiar un cercetator indian care a avansat ideea ca acest codez ar fi redactat intr-o forma de alfabet apartinand familiei de scripte Brahmi. Transliterarea si traducerea propuse de acesta au fost respinse aproape unanim de catre restul cercetatorilor.

Ca si in cazul manuscrisului Voynich misterul duce si la suspiciune. Multi carturari maghiari considera ca acest Codex Rohonc nu este decat o farsa; mai mult, exista si banuieli referitoare la autor, un anticar pe nume  Sámuel Literáti Nemes (1796–1842), faimos in epoca pentru apetenta in a-si induce in eroare contemporanii cu lucrari contrafacute.

Sursa imagine: www.dacia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.