Proverbe daneze

proverbe_daneze

Iarna a reinceput ofensiva pe frontul romanesc, aducand toate frumusetile si complicatiile pe care colaboratorii de la biroul de traduceri limbi nordice din Craiova le cunosc ca si toti ceilalti. La un moment dat, unul dintre traducatorii de daneza Craiova a intrebat: V-ati gandit, totusi, cum o fi prin Scandinavia? Aceasta a declansat o sumedenie de discutii, dar si curiozitatea de a afla cateva mostre de intelepciune daneza:

Af to onde Kaar skal man vaelge det bedste – A alege raul cel mai mic.

Armod og Kiarlighed ere onde at dölge – Dragostea, fumul si tusea sunt greu de ascuns (unul dintre preferatele colaboratorilor de la traduceri daneza Craiova)

Bedre sent end aldrig – Mai bine mai tarziu decat niciodata.

Bedre en salt slid over sitt eget bord, end en fersk gedde overet fremmed – Painea uscata acasa e mai buna decat friptura printre straini.

Enhver meneer hans Kobber er Guld – Fiecare om crede ca gastele sale sunt lebede.

Ben stiger op, naade stiger ned – Rugaciunile scurte ajung in rai.

Den veed bedst hvor Skoen trykker, som har den pas – Decat cel care poarta pantofii stie unde il bat.

En blind hǿne finder også et korn – Chiar si un porc orb mai gaseste o ghinda din cand in cand.

Guld nögle lukker alle Döre op uden Himlens – O cheie de aur deschide toate usile, mai putin pe cea a raiului.

Lidet er om den mans vrede, som ingen vurder – Daca nu poti sa musti, nu-ti arata dintii.

Sursa imagine: www.copenhagendenmark.co.uk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

Groenlandeza si povestea ei

greenlandic

Acum scurt timp, colaboratorii biroului de traduceri limbi nordice Craiova au prezentat zilele saptamanii in diferite limbi din afara Europei, iar una care a suscitat discutii a fost groenlandeza. Motivul controversei a fost ca, desi Groenlanda este departe de batranul continent, tine de Danemarca, unde exista si vorbitori de groenlandeza. Ca urmare, traducatorii de limbi nordice din Craiova s-au hotarat sa analizeze mai in detaliu aceasta limba de pe cea mai intinsa insula a lumii.

Groenlandeza este o limba eschimo-aleutina, vorbita de aproximativ 60 000 de persoane din Groenlanda (Kalaaallit Nunaat) si Danemarca. Exista trei dialecte ale groenlandezei: de vest (Kalaallisut), de est (Tunumiisut) si de nord (Inuktun).

Dintre aceste trei dialecte, groenlandeza de vest are cea mai mare preponderenta, deoarece, din 2009, reprezinta limba oficiala a teritoriului autonom Groenlanda. Se vorbeste in zonele Nuuk, Sisimut si Kangerussuaq de pe insula si de aproximativ 7 000 de persoane din Danemarca si este singura limba de studiu in clasele primare. Groenlandeza de est este vorbita de aproximatic 3 000 de persoane in Tasiilaq, in sud-estul Groenlandei, iar dialectul de nord este folosit de 1 000 de persoane din Qaanaaq si Nord si prezinta similitudini cu Inuktitut, o limba eschimo-aleutina vorbita in Canada.

Colaboratorii pe traduceri daneza Craiova ne-au precizat ca limba groenlandeza a sosit pe teritoriul insulei cu aproximatie in secolul al XIII-lea, fiind mentionata pentru prima data in jurul anului 1600. O suta de ani mai tarziu, misionari danezi au compilat dictionare si manuale de gramatica ale groenlandezei. Primul dictionar oficial al acestei limbi a fost publicat in 1750, iar prima carte de gramatica in 1760, ambele prin eforturile lui Paul Edege (1708-1789).

Pana in 1973, pentru scrierea groenlandezei s-a folosit un sistem ortografic complex inventat de Samuel Kleinschmidt, iar dupa aceasta data, a fost introdus un alfabet mai apropiat de limba vorbita.

Din punct de vedere lingvistic, groenlandeza este o limba polisintetica, adica permite crearea unor cuvinte lungi prin alaturarea de radacini si sufize multiple. Substantivele flexioneaza dupa unul dintre cele 8 cazuri si pentru exprimarea posesiei, in timp ce verbele flexioneaza dupa unul dintre cele opt moduri si dupa persoana si numar. O particularitate este existenta unei asa-zise persoane a IV-a, care este utilizata pentru schimbarea referintei intre propozitiile principale si cele subordonate cu subiecte diferite.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Novial

constructed2

Analizand subiectele asupra carora s-au aplecat in ultimul timp, colaboratorii biroului de traduceri engleza Craiova au constatat ca a trecut multicel de cand nu au mai spus povestea vreunei limbi construite artificial. Verificand o lista a acestora, au descoperit Novial, un demers lingvistic pornit nu doar dintr-o dorinta utopica de armonie universala, ci din analiza profunda efectuata de un expert in domeniu.

Numele de “Novial” reprezinta combinatia dintre previful “nov-“, la randul sau derivat din adjectivul “novus” (nou) si acronimul IAL (International Auxiliary Language); asa cum o arata insusi numele sau, aceasta limba era menita sa faciliteze comunicarea intre diverse populatii, iar cel care i-a pus bazele a fost lingvistul danez Otto Jespersen (1860-1943).

Nascut in Randers, peninsula Jutlanda, Jespersen si-a demonstrat de tanar aplecarea catre limbile straine, invatand islandeza, spaniola si italiana de unul singur. Dupa un inceput in drept, pe care l-a abandonat ulterior, si-a desavarsit studiile academice in franceza, secondata de engleza si franceza. Cariera de profesor si lingvist a urmat inevitabil, iar printre contributiile sale in domeniu se pot numara: Language: Its Nature, Development and Origin, Modern English Grammar on Historical Principles, Growth and Structure of the English Language, aceasta din urma fiind, potrivit colaboratorilor de la traduceri daneza Craiova, o remarcabila si completa analiza a limbii engleze venita din partea unui vorbitor ne-nativ.

Construirea unei limbi universale, cu reguli simple pentru toti si usor de invatat a fost o preocupare de varf a lingvistului danez. Initial s-a implicat in dezvoltarea limbii Ido, o varianta de limba artificiala care isi propunea sa amelioreze slabiciunile limbii Esperanto. Ulteorior, Otto Jespersen s-a concentrat pe a pune bazele unei limbi artificiale proprii, Novial.

Prima mentiune a acesteia a aparut in cartea An International Language (1928); a urmat o detaliere in dictionarul Novial Lexike in 1930, alte modificare au survenit de-a lungul timpului, dar Novial a ajuns o limba dormanta odata cu decesul creatorului sau in 1943, pentru a fi redescoperita odata cu avantul Internetului in anii ’90 ai secolului trecut.

Novial are un vocabular bazat in mare parte pe limbile germana si cele latine, iar gramatica este inspirata de cea engleza (un exemplu in acest sens fiind ordinea in sintaxa, dupa cum ne-au explicat traducatorii autorizati de engleza din Craiova). Posesia este exprimata fie cu ajutorul prepozitiei “de”, fie prin adaugarea sufixelor -n si -en la pronumele personale. Verbele nu isi schimba niciodata forma in functie de numar sau persoana.

Sursa imagine: www.aboutworldlanguages.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Cum sa gasesti timp pentru invatarea unei limbi straine

time_languages

In timp ce colaboratorii biroului de traduceri certificate din Craiova opereaza la viteza maxima pentru a realiza traducerile solicitate in Craiova, clientii care au apelat la ajutorul lor deschid uneori subiecte de discutie care depasesc nivelul de small talk. Exprimandu-si admiratia pentru abilitatile lingvistice ale traducatorilor certificati din Craiova, un partener fidel a adresat o intrebare pertinenta, care intereseaza pe multi: Cum sa gasesti timp, ca adult, sa inveti o limba straina?

Colegii de la centrul de traduceri autorizate rapide Craiova au facut un sondaj de opinie fulger si au venit cu urmatoarele idei:

O colega de la traduceri daneza Craiova a insistat sa nu se piarda nicio ocazie, cat de mica, pentru a studia cate ceva in limba vizata. Nu exista sase ore disponibile, nicio problema, exista una, iar daca nu exista nici aceasta, exista sigur un sfert de ora liber, chiar si pentru cel mai ocupat dintre oameni, in care sa se poata citi un o constructie de vocabular sau asculta o frantura de material audio.

Colegul de la traduceri sirba Craiova este o persoana foarte dinamica si a recomandat cu tarie multitasking-ul, mai ales pentru aceia care petrec mult timp deplasandu-se intre casa si serviciu. In masina, spune el, merge de minune un CD cu podcast-uri, la jogging la fel, iar metroul este chiar si mai generos, lasandu-te sa alegi intre a asculta sau a citi.

Legat de aceasta, colegul de la traduceri limbi rare Craiova a prezentat o parere aparent radicala, dar justificata cand vine vorba de a invata limbi care nu regasesc printre posturile oferite de retele de cablu. Pentru aceasta, colegul nostru a opinat ca trebuie sa renuntam la a mai privi la televizor si la a folosi Internetul in exces. In viziunea sa, limbile rare, la care nu este usor sa fi expus, pentru a le invata in mod natural, necesita un efort suplimentar si, implicit, timp, pe care il putem obtine lasand deoparte divertismentul facil oferit de mass-media.

Mai sfioasa, o colega de la traduceri albaneza Craiova a spus ca ea nu respinge rolul unei activitati simpliste in forma, dar cu rezultate foarte bune si care nu necesita mult timp: utilizarea flash-cardurilor, a imaginilor care au asociate cuvantul din limba respectiva. Pentru fazele initiale ale invatarii unei limbi straine, este o metoda facila de a acumula vocabular.

Pentru fazele mai avansate, un colaborator de la traduceri flamanda Craiova ne-a readus aminte ca o limba este un mediu de comunicare si trebuie folosita ca atare. Astfel, el a recomandat ca, de indata ce nivelul de cunostinte o permite, cel care invata sa isi indrepte atentia spre un domeniu care ii place (de la tehnologie la arta), dar sa il studieze in limba pe care o invata.

Un sfat unanim al traducatorilor din Craiova a fost: cand invatati o limba, nu uitati sa radeti cat mai mult!

Sursa imagine: www.journals.worldnomads.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Accente reusite – Doamnele

streep_sophie

Asa cum se angajau solemn membrii biroului de traduceri din Craiova, initiativa de a prezenta cateva exemple de actori care au redat excelent engleza cu accente straine continua cu episodul al doilea, al actritelor care au reusit astfel de performante sau le-au incercat in mod onorabil.

Majoritatea colegilor de la firma de traduceri din Craiova a decis ca, in fruntea oricarei liste de acest fel trebuie sa se afle poate cea mare actrita a tuturor timpurilor, Meryl Streep. In favoarea acestei opinii, colega de la traduceri poloneza Craiova a amintit sfasietorul rol din Sophie’s Choice, colegul de la traduceri daneza Craiova pe cel din Out of Africa, iar cativa traducatori autorizati italiana Craiova au invocat interpretarea din The Bridges of Madison County.

O alta mare doamna a cinematografiei – Greta Garbo – a fost adusa in discutie de unul dintre colegii de la traduceri rusa Craiova. Garbo, suedeza legendara prin glacialitatea ei, a redat un minunat accent rusesc in comedia Ninotchka unde, lucru nemaivazut, mai si rade!

Auzind de Suedia, unul dintre colegii de la traduceri suedeza Craiova a laudat accentul lui Rooney Mara in thriller-ul The Girl With the Dragon Tattoo.

Un alt traducator rusa Craiova a amintit sfios de accentul Angelinei Jolie in Salt, dar nu a insistat, pentru ca toata lumea l-a acuzat de pasiuni extra-lingvistice.

Tot de asa ceva a fost suspectat si un alt coleg de la traduceri franceza Craiova cand a amintit-o pe Milla Jovovich si stradaniile sale onorabile in rolul Ioanei d’Arc, in filmul cu acelasi nume regizat de Luc Besson.

Nimeni nu a avut, insa, ceva de obiectat cand colega de la traduceri germana Craiova a mentionat accentul impecabil al lui Kate Winslet din drama The Reader.

O oarece discutie s-a iscat in jurul rolului lui Audrey Hepburn din My Fair Lady. Aici nu e vorba de engleza cu un accent strain, ci de o schingiuire a chiar acestei limbi. Pana la urma, atat de fermecatoare este povestea in care guraliva florareasa este cizelata de profesorul Higgins (Rex Harrison) pentru a deveni o rafinata vorbitoare de engleza, pe care nici cei mai mari experti nu o pot identifica, incat nimeni nu s-a mai opus, intr-un final, in a fi trecuta pe aceasta lista.

Sursa imagine: www.whatculture.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.