Originile scorului din tenis

Am intrat in a doua saptamana a turneului de tenis de la Roland Garros, iar colaboratorii de la biroul de traduceri franceza Craiova sunt cand cu ochii pe materialele pe care le au de realizat, cand pe micile ecrane, unde meciurile devin din ce in ce mai stranse si mai spectaculoase. Ca sa-si satisfaca si curiozitatea specifica breslei, traducatorii de franceza din Craiova au explorat si originile sistemului de scor dintr-un game de tenis, inca neelucidate pe deplin.

Cele mai vechi mentiuni ale scorurilor 15, 30 si 40 dateaza din epoca medievala si au fost descoperite pentru prima data intr-un document in limba franceza, insa specialistii nu s-au pus de acord asupra motivelor pentru care s-a ales acest sistem anume.

Unele pareri trimit la utilizarea timpurie a ceasurilor si a limbilor acestor care metoda de prezentare a scorului, iar numerele 15, 30 si 40 pot fi redate ilustrativ in acest fel.

Cea mai consistenta ipoteza asociaza aceste numere cu stramosului tenisului de azi, adica “jeu de paume” (care se diferentia de sportul actual prin faptul ca nu se folosea o racheta, ci chiar palma inmanusata a jucatorului). Regulile acelui sport, foarte popular incepand cu epoca medievala si ajungand pana in ajunul Revolutiei Franceze, prevedeau ca, la castigarea unei mingi, un jucator avansa 15 picioare, la castigarea inca uneia inca 15 picioare, apoi doar 10, ajungand astfel la mijlocul terenului (care masura 90 de picioare).

Nu exista un raspuns clar nici in privinta utilizarii formulei “love” pentru a exprima un scor de 0. O ipoteza ar fi ca acest cuvant ar fi o transformare a francezului “l’oeuf”, care inseamna “ou” si care ar seamana cu cifra 0. O alta ipoteza, mai putin credibila, dar si simpatica, porneste de la ideea ca aceasta formula semnifica faptul ca, la inceputul unui meci, jucatorii inca “love each other” (“se iubesc unul pe altul”).

In ceea ce priveste cuvantul “deuce” (“40 egal”), se considera indeobste ca ar proveni de la forma medievala a cuvantului francez “deus” (“doi”), la randu-i preluat din latina (“duos”).

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Politicianisme celebre – Charless de Gaulle

Unul dintre evenimentele care preocupa Europa si lumea intreaga in aceste zile este, dupa cum au apreciat colaboratorii de la traduceri franceza Craiova, turul doi al alegerilor prezidentiale din Franta. Asteptand sa vada deznodamantul, traducatorii de franceza din Craiova si-au adus aminte de cel mai marcant presedinte ale Frantei in secolul al XX-lea, Charles de Gaulle, si s-au gandit sa adune cateva dintre citatele acestuia:

Je suis un homme qui n’appartient à personne et qui appartient à tout le monde – Sunt un om care nu apartine nimanui si care apartine intregii lumi.

Pourquoi voulez-vous qu’à 67 ans je commence une carrière de dictateur? – De ce vreti ca la 67 de ani sa incep o cariera de dictator?

L’avenir n’appartient pas aux hommes – Viitorul nu apartine oamenilor.

L’épée est l’axe du monde et la grandeur ne se divise pas – Sabia este axul lumii si gloria nu se imparte.

Il vaut mieux avoir une méthode mauvaise plutôt que de n’en avoir aucune – Este mai bine sa ai o metoda rea, decat sa n-ai niciuna.

Le caractère, vertu des temps difficiles – Caracterul, virtutea timpurilor dificile.

Toujours le chef est seul en face du mauvais destin – Intodeauna liderul este singur in fata sortii adverse.

La France ne peut être la France sans la grandeur – Franta nu poate fi Franta fara maretie.

Le désir du privilège et le goût de l’égalité, passions dominantes et contradictoires des Français de toute époque – Dorinta de privilegiu si gustul pentru egalitate, pasiuni dominante si contradictorii ale francezilor din toate epocile.

Comment voulez-vous gouverner un pays qui a deux cent quarante-six variétés de fromage? – Cum vreti sa guvernati o tara care are doua sute patruzeci si sase de soiuri de branza?

Sursa imagine: www.ranker.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Sur les femmes

femeie franta

Maine este 8 martie, Ziua Internationala a Femeii, asa ca traducatorii de franceza din Craiova s-au gandit sa o celebreze in avans, prezentandu-va cateva proverbe in franceza despre cele care sunt mame, surori sau sotii:

C’est la femme qui fait l’homme – Femeia este cea care il face pe barbat.

Les femmes et le verre sont toujours en danger – Femeile si sticla sunt tot timpul in pericol.

Rien de plus changeant que les temps et les femmes – Nimic nu se shimba mai mult decat vremurile si femeile.

La bouche d’une femme est son carquois – Gura unei femei este tolba sa cu sageti (un proverb care le place mult colaboratorilor de la traduceri franceza Craiova).

La femme est l’avenir de l’homme, alors madame, revenez demain – Femeia este viitorul barbatului, asadar, doamnelor, reveniti maine.

Les hommes ont toujours raison, mais les femmes n’ont jamais tort – Barbatii au intotdeauna dreptate, dar femeile nu se inseala niciodata.

Les femmes sont comme les chats qui retombent toujours sur leurs pattes – Femeile sunt precum pisicile, cad tot timpul in picioare.

La femme est le jugement dernier de l’homme – Femeia este judecata din spatele barbatului.

Ce que Femme veut, Dieu le veut – Ce vrea Femeia, vrea si Dumnezeu.

Sursa imagine: www.iamthatgirl.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Bizarerii a la francais

parler-francais

A trecut nitel timp de cand colaboratorii de la traduceri franceza Craiova s-au cufundat in lexiconul limbii lui Baudelaire, pentru a descoperi cuvinte aparte, cu sensuri greu de tradus intr-un singur cuvant. Dupa o intensa, dar placuta cautare, traducatorii de franceza din Craiova va prezinta urmatoarele cuvinte:

Dépaysant – un cuvant care, in ciuda unei rezonante negative in romana, are, in fapt, un sens pozitiv, de senzatie de experimentare de nou, cum ar fi peisaje sau gastronomie.

Flâner – un verb care reprezinta actiunea de a hoinari pe strazi fara un scop anume (colaboratorii de la traduceri acte de studii franceza Craiova au precizat ca nu se mira deloc ca un astfel de cuvant s-a nascut in legatura cu un oras precum Parisul).

Yaourter – tradus literal, acest verb ar fi “a iaurta” si reprezinta vorbitul cu un accent al unei limbi pe care nu o cunoastem sau chiar folosind cuvinte inventate; initial, verbul se referea la a canta versurile unei melodii.

Frappadingue – persoana carei ii lipseste o doaga; sau mai multe.

Hurluberlu – cuvant care se regaseste chiar la Rabelais si reprezinta o persoane excentrica, eufemistic vorbind.

Chauve-souris – literal “soarece chel”, este, va vine sa credeti sau nu, termenul pentru “liliac”.

Crapoter – verb cu conotatii peiorative, folosit de fumatorii experimentati pentru a reda modul cum amatorii pufaie, in loc sa traga fumul in plamani.

Saperlipopette – cuvant care reda stupefactia si alte stari conexe.

Raplapla – adjectiv care reda o stare de epuizare.

Sursa imagine: https://ettamarasemarra.wordpress.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Cuvinte noi in franceza

francais2

Timpul trece inexorabil si ia cu el cuvinte din orice limba si le duce in negura uitarii. Dar, asa cum au subliniat colaboratorii de la traduceri franceza Craiova, nu este doar un devorator, ci si un creator, pentru ca, pana si printre traditionalistii vorbitori ai francezei se nasc cuvinte noi. Nu numai ca multe dintre ele au devenit curente in limba (vorbita in principal), dar sunt si de tot hazul, asa ca traducatorii de franceza din Craiova s-au gandit sa va ofere cateva:

Galoche/ galocher – sarut frantuzesc/a saruta frantuzeste (era aproape o nedreptate ca tocmai aceia care au inventat aceasta forma de apropiere sa nu aiba un cuvant pentru ea).

Gnagnagna – s-ar putea explica mai savant, dar cel mai concis mod de a o face este de a spune ca aceasta expresie este echivalenta cu “blah, blah, blah”, ale carei sensuri sunt clare, spun colaboratorii de la traduceri acte franceza Craiova.

Kéké – a te da mare (cel mai frecvent apare in expresia faire le kéké, utilizata pentru barbatii care se dau peste cap pentru a le impresiona pe femei).

Chelou – Ciudat (este rezultat din inversiunea silabelor cuvantului louche, care s-ar traduce prin dubios).

Palmé – Castigator de Palme d’Or (asa cum despre filmele americane se spune ca sunt oscarizate, asa si despre filmele castigatoare la Cannes se poate spune ca sunt palmé).

Texter – A trimite un mesaj (desi Academia ar prefera varianta envoie-moi un message, se pare ca generatiile mai tinere nu vor renunta la acest cuvant convenabil prea curand).

Patenteux – Indemanatic (cuvant din franceza vorbita in Quebec, desemnand o persoana care se pricepe sa repare orice).

Chialage – miorlaiala (nu se refera la sunetele scoase de o pisica, ci de tanguirile enervante ale unui om).

Sursa imagine: www.rtbf.be.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Cateva chestiuni despre franceza

francais

Pentru ca a inceput scoala de mai bine de doua saptamani, colaboratorii de la biroul de traduceri acte de studii Craiova au incput sa se intrebe intre ei care au fost materiile la care au suferit cel mai mult cand erau elevi. Lasand la o parte matematica, fizica sau chimia, care declanseaza cosmaruri celor cu inclinatii umaniste, un raspuns care a revenit surprinzator de des a fost franceza. Ca urmare, colaboratorii de la traduceri franceza Craiova s-au gandit sa compileze cateva aspecte care sa ilustreze importanta francezei in zilele noastre, precum si unele curiozitati menite sa amuze pe unii si agaseze pe altii.

Franceza este depasita doar de engleza in ceea ce priveste numarul de tari in care beneficiaza de statul oficial – 32 fata de 45 ale englezei.

Alaturi de engleza, franceza este singura limba care este predata in toate tarile de pe glob, inregistrand un numar de peste 100 de milioane de elevi si 2 milioane de profesori, dintre care 20% sunt in afara tarilor francofone.

Suprinzator, dupa Paris, cel mai mare oras francofon este Kinshasa, capitala Republicii Democratice Congo, depasind orase precum Montreal sau Brussels.

Numarul de vorbitori de franceza s-a triplat din 1945 si pana acum.

Organizatia Agence Universitaire de la Francophonie reuneste 630 de universitati de limba franceza, insumand 120 000 de cadre universitare si de cercetatori.

In limba franceza, doar cuvintele imprumutate din alte limbi contin litera “w”.

Seria de benzi desenate “Asterix si Obelix”, este tradusa din franceza in peste 100 de limbi straine.

Una dintre cele mai lungi fraze din literatura universala provine din romanul “Mizerabilii” de Victor Hugo – 823 de cuvinte!

Dupa victoria normanzilor asupra anglo-saxonilor in batalia de la Hastings din 1066, franceza a fost limba oficiala in Anglia timp de 300 de ani, pana in 1362 (priviri malitioase de la colegii de la traduceri franceza acte de studii Craiova catre omologii lor de la engleza).

Din acest motiv, in jur de 30% din cuvintele uzuale din limba engleza provin din franceza (aceleasi priviri malitioase).

Sursa imagine: www.nairlandnews.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

Zilele saptamanii in alte 5 limbi europene

week_days2

Acum ceva timp, un brainstorming foarte intens i-a facut pe colaboratorii biroului de traduceri engleza Craiova sa enumere zilele saptamanii in cinci limbi europene. Cum variantele obtinute au depasit cu mult aceasta cifra, s-a stabilit o tragere la sorti, cu mentiunea ca initiativa va fi reluata pentru a da satisfactie si celor care nu si-au vazut limba favorita pe lista. Unul dintre traducatorii de engleza din Craiova si-a reclamat cu multa insistenta acest drept, asa ca iata din nou zilele saptamanii in alte cinci limbi europene.

Prima nou trasa la sorti a fost alsaciana:

Luni – Mandi

Marti – Zischdi

Miercuri – Mittwuch

Joi – Dunnerschdi

Vineri – Fridi

Sambata – Sàmschdi

Duminica – Sunndi

A urmat bretona, spre bucuria traducatorilor de franceza din Craiova:

Luni – Dilun

Marti – Dimeurz

Miercuri – Dimerher

Joi – Diriaou

Friday – Digwener

Sambata – Disadorn

Duminica – Disul

O surpriza placuta a fost georgiana:

Luni – Oršabat’i

Marti – Samšabat’i

Miercuri – Ot’xšabat’i

Joi – Xut’šabat’i

Vineri – Paraskevi

Sambata – Šabat’i

Duminica – Kvira

Urmatoarea desemnata de sorti a fost maghiara:

Luni – Hétfő

Marti – Kedd

Miercuri – Szerda

Joi – Csütörtök

Vineri – Péntek

Sambata – Szombat

Duminica – Vasárnap

Ultima iesita din urna a fost valona:

Luni – Londi

Marti – Mårdi

Miercuri – Mierkidi

Joi – Djudi

Vineri – Vénrdi

Sambata – Semdi

Duminica – Dimenge

Sursa imagine: www.twinkl.co.uk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.