Dincotro bate vantul

Sezonul estival ia sfarsit trept, iar vantul incepe sa bata mai puternic si sa aduca ploaie; bate vantul schimbarii si in politica, au remarcat amuzati colaboratorii de la biroul de traduceri greaca Craiova. Ca sa se distreze putin si pentru ca unul dintre traducatorii de greaca din Craiova a vizitat de curand un monument aparte din Atena, numit “Turnul vanturilor” si considerat cea mai veche statie meteorologica din lume, s-au gandit sa treaca in revista numele antice ale vanturilor:

Boreas – vantul de nord, aducator de iarna (anticii numeau tinuturile nordice ale Europei Hyperboreea, adica dincolo de Boreas);

Zefirul – vantul de vest, cel mai bland dintre vanturi, mesagerul primaverii;

Notus – vantul din sud, aducator de furtuni la sfarsitul verii si inceputul toamnei si temut ca distrugator de recolte; cunoscut la romani sub numele de Auster, este asociat in mod stiintific cu vantul sirocco;

Eurus – vantul de est (dupa unii, de sud-est), cunoscut la romani sub numele de Vulturnus;

Kaikias – vantul de nord-est, asociat deseori cu grindina;

Apeliotes – tot un vant de est, uneori confundat cu Eurus, considerat un vant favorabil fermierilor, deoarece favorizeaza o recolta bogata;

Skiron – vant de nord-vest, si el asociat cu instalarea iernii; denumirea vine de la Stancile Scironiene din preajma Atenei, unde se observa prima data manifestarea sa;

Aparctias – un alt vant din nord, care uneori se confunda cu Boreas;

Iapyx – un alt vant de nord-vest, intrat in istorie pentru ca se spune ca este acela care ar fi purtat-o pe Cleopatra pe ultimul sau drum catre Egipt, dupa batalia de la Actium.

Poate de acum incolo, cand veti simti vantul batandu-va in obraji, va veti gandi care este dintre acest personaje il reprezinta.

Sursa imagine: www.ulanaland.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Vorbe in aer

S-a intamplat ca, pe vremea aceasta mohorata, unul dintre traducatorii de greaca din Craiova s-a apucat sa reciteasca “Iliada” in excelenta traducere a lui George Murnu si a fost (din nou incantat) de o expresie care apare de foarte multe ori: “vorbe ce zboara”. Aceasta le-a trezit interesul colaboratorilor de la traduceri greaca Craiova in privinta acelor expresii anume pe care le folosesc pilotii de avion cu echipajul, dar si cu pasagerii:

Doors to arrival and crosscheck – instructiuni catre echipaj sa verifice daca usilor li s-a dezarmat mecanismul de coborare de urgenta, in vederea apropierii de locul de debarcare a pasagerilor;

All-call – expresie care apare des impreuna cu aceea de mai sus, prin care capitanul solicita fiecarui membru al echipajului sa prezinte starea de dezarmare a usilor;

Last minute paperwork – tradus literal inseamna “hartogarie de ultim moment”, insa, in practica inseamna ca decolarea va intarzia;

Ground stop – prin acest anunt capitanul comunica pasagerilor faptul ca avioanele de pe un anume culoar de zbor nu au primit aprobarea de a decola;

Air pocket – o expresie eufemistica pentru “turbulente”;

George – o denumire eufemistica si amuzanta (datand din perioada celui De-al Doilea Razboi Mondial) data pilotului automat;

Final approach – acest anunt din partea capitanului indica faptul ca avionul se afla in ultima faza de zbor inaintea aterizarii, cand aliniat cu pista de aterizare;

Due to an equipment change – literal se traduce prin “din cauza unei schimbari de echipament”, dar se refera de fapt la un avion si indica faptul ca zborul va intarzia cu cateva ore.

Sursa imagine: www.businessinsider.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Greaca pontica si povestea ei

Prezentand catorva cunoscuti particularitatile limbii care face obiectul activitatii lor, colaboratorii de la biroul de traduceri greaca Craiova s-au gandit sa risipeasca una dintre ideile care persista in jurul acesteia. Acesta ar fi ca limba greaca este singura in familia sa si ca este aceeasi pretutindeni, iar traducatorii de greaca din Craiova s-au gandit sa aduca in discutie varietatea ei numita greaca pontica.

Greaca pontica este varietatea limbii grece vorbite odinioara in zona pontica, adica pe malurile sudice ale Marii Negre, in nord-estul Anatoliei, in zona caucaziana numita Kars, precum si in sudul Georgiei.

Desi cifrele oficiale indica un numar de peste un milion de vorbitori in intreaga lume, se apreciaza ca, in fapt, doar in jur de 200 ooo o vorbesc in mod curent. Multi dintre acestia sunt grupati in nordul Greciei moderne, deoarece, ca urmare a schimbului de populatii dintre Grecia si Turcia din anii 1920 ai secolului trecut, multe comunitati au fost dislocate.

Originile greacai pontice se gasesc in varietatea ionica a limbii grece antice, transmisa pana in prezent pe filiera culturii bizantine. Se considera ca varianta ophitica a greacai pontice, adica aceea din estul Turciei, este limba contemporana cea mai apropiata de greaca antica a lui Eschil, Socrate sau Pericle.

Dialecte ale limbi grece inrudite cu cel pontic sunt greaca din Mariupolis (situat in regiunea pro-rusa din Ucraina) sau greaca cappadociana, corespunzand regiunii istorice eponime din Turcia.

Din punct de vedere al vocabularului, greaca pontica a fost influentata de georgiana, turca sau rusa si chiar de persana, ca urmare a includerii ambelor zone istorice in Imperiul Otoman.

Greaca pontica se scrie, indeobste, cu alfabetul standard grec, desi in comunitatile din Turcia sau Ucraina se folosesc alfabetele latin, respectiv chirilic.

Sursa imagine: www.theculturetrip.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Greaca cipriota si povestea ei

Treptat, treptat, incep sa apara pozele si povestile despre vacante in diverse parti ale lumii, iar acestea constituie pentru colaboratorii de la traduceri greaca Craiova surse de inspiratie pentru a se indrepta si a studia subiectul care ii intereseaza atat de mult: varietatea lingvistica a mapamondului. Una dintre aceste destinatii a fost insula Cipru, iar traducatorii de greaca din Craiova s-au hotarat sa exploreze particularitatile acelei varietati ale limbii elene vorbite acolo.

Greaca cipriota este o forma speciala a limbii grece moderne vorbita de populatia greaca a insulei Cipru, precum si diaspora cipriota.

Desi este indeobste clasificata drept dialect, greaca cipriota difera mult de limba greaca standard si nu este accesibila vorbitorilor de pe teritoriul Greciei fara expunere indelungata; in schimb, s-a constatat ca cipriotii sunt bilingvi si pot face trecerea de la o limba la alta fara dificultate.

Motivele pentru care a survenit aceasta diferentiere au legatura cu istoria si pozitionarea geografica a insulei Cipru: izolata de restul ariei culturale grecesti si aflata in contact cu limbi foarte diferite din punct de vedere tipologic, a evoluat in moduri care se reflecta acum in gramatica, vocabular sau pronuntie.

Desi a existat o perioada in istorie cand limba vorbita in Cipru apartinea arie arcadocipriote, in fapt, cipriota moderna deriva din greaca bizantina medievala, care a supravietuit in insulele grecesti dupa caderea Imperiului Bizantin (acest aspect ar explica si asemanarea dintre greaca cipriota si varietatile de greaca vorbite in insulele Chios sau Dodecaneze).

Spre deosebire de greaca standard, greaca cipriota are un lexicon care cuprinde multe cuvinte de imprumut, din limbi precum franceza medievala, provensala, turca si, mai recent, engleza. Un aspect interesant este ca expresii specifice religiei musulmane au fost preluate si sunt utilizate curent si de populatia ne-musulmana.

Sursa imagine: www.easyjet.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Carti despre carti

happy bookers

Sezonul cald, in timpul caruia se poate citi in parcuri sau sub umbrele (pe plaje, evident, dupa cum s-au exprimat cu speranta colaboratorii de la traduceri greaca Craiova), se instaleaza, in ciuda unor rabufniri de ploaie cand si cand. Ca urmare, traducatorii de greaca din Craiova se gandesc deja la ce vor citi, insa le-a venit ideea sa exploreze si cateva carti care se au ca subiect chiar pe ele insele:

Empires of the Word: A Language History of the World – cartea lui Nicholas Ostler este, asa cum o arata si numele, o istorie cuprinzatoare a limbile care au insotit dezvoltarea civilizatiilor, precum si a motivelor pentru care unele s-au raspandit, iar altele au disparut.

Instant Expert: Collecting Books – pentru cei carora le place sa colectioneze carti, Matthew Budman pune cap la cap un veritabil manual despre ce merita colectionat, despre producerea cartilor si valoarea autografelor, dar si despre intreaga retea de conferinte, magazine online sau reviste dedicate bibliofililor.

The Happy Bookers: A Playful History of Librarians and Their World from the Stone Age to the Distant Future – in cheie evident umoristica (vezi ultima parte a titlului), autorii Richard Armour si Campbell Grant merg pe urmele acestor pastratorii ai cartilor de-a lungul secolelor.

The Joy of Reading – o ampla declaratie de dragoste a lui Charles Van Doren fata de citit, care ne arata ce este frumos in cartile pe care le-am ratat si de ce ar merita sa le redeschidem pe cele pe care le-am lecturat deja.

Why We Read What We Read: A Delightfully Opinionated Journey through Bestselling Books – titlul e suficient sa explice ce anume isi propune aceasta carte scrisa de Lisa Adams si John Heath, in care vom afla de ce foarte multi dintre cei care se considera cititori inversunati lectureaza cateva zeci de carti identice in fiecare an.

Sursa imagine: www.goodreads.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Intelepciunea anticilor

intelepciune_antica

Intr-o perioada cand lumea pare a o lua razna, traducatorii de acte masina Craiova nu mai stiu incotro sa se indrepte pentru a gasi un dram de echilibru mental. Colaboratorii de la traduceri greaca Craiova au sugerat sa se intoarca un pic spre intelepciunea anticilor, spre acele farame de inteligenta ramase de la cei care au trait acum mii de ani. Pentru ca au fost intampinati cu o vie aprobare, traducatorii de greaca din Craiova au realizat compilat o lista de astfel de mostre de intelepciune:

Hai men hedonai thnetai, hai d’aretai athanatai – Placerile sunt muritoare, virtutile vesnice (Periandru potrivit lui Demetrios din Phaler)

All’ ap’ echthron deta polla manthanusin hoi sophoi – Dar cine-i intelept invata multe de la dusmani (Aristofan)

Anthropos on tut’ isthi cai memnes’ aei – Nu uita niciodata ca esti om (Filemon)

Broton de mantiken chairein eo – Arta de prevedere a oamenilor e curata desertaciune (Euripide)

Gnothi seauton – Cunoaste-te pe tine insuti (Maxima inscrisa pe frontonul templului din Delphi si devenita principiu fundamental al lui Socrate)

Dosis d’olige te phile te – Darul este placut, oricat ar fi de mic (Homer)

Cai tuto toi t’ andreion, he promethia – Prevederea e adevaratul curaj (Euripide)

Cai episphales cai homoion mainomeno dunai macharian cai mochthero dynamin – Este la fel de primejdios sa dai unui iesit din minti o sabie, iar unui ticalos puterea (Pitagora)

Hoi men amatheis paides ta grammata, hoi de apideutoi andres ta pragmata syncheusin – Scolarii lenesi incurca literele, oamenii nepriceputi literele (Demophilus)

Pathemata-mathemata – Experienta vine prin suferinte (Esop)

Bibliografie: Barbu Marian, Dictionar de citate si locutiuni straine, Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 1973

Sursa imagine: www.telegraph.co.uk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Discul Phaistos

phaistos

1 mai inseamna vacanta pentru oamenii muncii, iar colaboratorii de la societatea de traduceri din Craiova nu fac exceptie, insa placerea care ii caracterizeaza in activitate ii urmareste si in putinele momente de respiro, astfel ca astazi s-au hotarat sa se aplece asupra unui subiect intrucatva legat de domeniul de activitate al traducatorilor specializati din Craiova: scrierile nedescifrate. O astfel de marturie a trecutului care a reusit sa scape oricarei interpretari este discul de la Phaistos.

Discul de la Phaistos (sau Phaestos) este un disc de lut ars, descoperit de catre arheologul italian Luigi Pernier in 1908, in palatul minoic din insula Creta si se considera a data din jurul anului 2000 I.Hr. Are 15 cm in diametru si este acoperit pe ambele parti cu semne imprimate, dispuse in spirala. Acest obiect, aflat in prezent in muzeul arheologic din Heraklion, cel mai mare oras din Creta, dupa cum ne-a precizat colaboratorul pentru traduceri greaca Craiova, a fascinat si continua sa fascineze, deoarece nimeni nu a putut stabili cu exactitate de unde provine sau unde a fost realizat si, mai ales, ce reprezinta simbolurile imprimate si la ce servesc.

Analiza simbolurilor a relevat ca imprimarea lor s-a realizat cu ajutorul unor sigilii confectionate special, care ar fi putut fi reutilizate, ceea ce ar face din discul de la Phaistos un precursor al literelor mobile inventate peste cateva mii de ani de Johannes Gutenberg.

Specialistii nu s-au pus de acord in privinta a ce reprezenta acest obiect. Unii sustin ca ar fi un silabar, un simplu instrument de ajutor pentru invatarea si realizarea altor scrieri, in timp ce altii sprijina ideea ca este un document in sine. Aceasta din urma ipoteza are dezavantajul de a nu beneficia de existenta altor obiecte care sa prezinte simboluri similare.

Pe ambele fete ale artefactului se gasesc 242 de simboluri, dintre care unele se repeta, existand astfel 45 de semne distincte, reprezentand aspecte ale lumii inconjuratoare, usor de identificat (sageata, arc, capac, copita de bou, cap de berbec etc.).

Cei entuziasmati de mistere antice au propus descifrari care de care mai fanteziste, de la un boardgame la teorema geometrica sau manual de rugaciuni. Unii specialisti din domeniu manifeste rezerve in a avansa vreo teorie pana cand nu este gasit un alt obiect care sa ajute la patrunderea tainelor discului de la Phaistos.

Sursa imagine: www.world-mysteries.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Care limba este mai greu de invatat?

learning languages

Va povesteam acum putin timp despre colaboratorii firmei de traducatori din Craiova care s-au provocat unul pe altul sa invete fiecare limba celuilalt. Va vom tine la curent cu acest palpitant duel, acum, insa, merita mentionata o discutie interesanta iscata in jurul acestui subiect, referitoare la limbile care sunt cel mai greu de invatat.

Limbile candidate propuse de traducatorii certificati din Craiova au relevat o varietate surprinzatoare.

Colegul de la traduceri norvegiana Craiova a propus islandeza, argumentele invocate vizand izolarea spatiala a vorbitorilor acestei limbi si arhaismul structurilor gramaticale si de vocabular. La acestea s-ar adauga si raritatea materialelor necesare invatarii.

Colega de la traduceri poloneza Craiova a adus in discutie limba in care este specializat, argumentand nu fara umor ca poloneza are sapte cazuri si mai multe exceptii decat reguli, astfel ca limba trebuie invatata cu totul, pentru a-i deduce modelele logice.

Din discutia nu a lipsit nici limba basca, despre care colaboratorii biroului de traduceri din Craiova au vorbit mai pe larg acum ceva timp. Motivele tin de unicitatea ei si de faptul ca este o limba pre-indo-europeana, fara vreo legatura cu oricare dintre limbile din Europa de astazi. Un amanunt care ii poate descuraja pe curajosii care vor sa se apuce de basca este ca flexionarea verbelor nu le afecteaza doar finalul, ci si inceputul.

Colegii de la traduceri limbi rare Craiova au dus discutia la un alt nivel, mentionand limba indienilor Navajo, devenita faimoasa pentru ca a fost folosita drept cod in al Doilea Razboi Mondial. Avand in vedere ca este o limba predominant orala, sarcina de a o invata devine o veritabila provocare.

Starniti de exotismul limbii Navajo, colegii de la traduceri spaniola Craiova au venit si ei cu un exemplu nu foarte cunoscut: Tuyuca, o limba din estul bazinului amazonian, care aglutinanta fiind, mai are si particularitatea de a adauga terminatii speciale la finalul cuvintelor-propozitii pentru a arata de unde stie vorbitorul respectiva informatie.

Colega de la traduceri greaca Craiova a readus discutia pe un taram mai cuminte, mentionand limba elena, care prezinta o oarecare provocare prin faptul ca reprezinta singura o ramura aparte a familiei indo-europene.

Ca sa nu simta ignorati cei doi colegi de la care a pornit discutia, amintim si noi chineza si araba ca doua limbi care nu sunt usor de invatat dar care, ca si celelalte, ofera satisfactii deosebite celor care reusesc.

Sursa imagine: www.aboutworldlanguages.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Unde se vorbeste idis


idis

O intrebare care a fost adresata intamplator unuia dintre membrii biroului de traduceri Craiova a fost legata la limbile vorbite de evrei in diversele parti ale lumii in care se aflau pana la constituirea unui stat propriu in epoca moderna. Istoria limbii acestui popor este ampla, iar traducatorii din Craiova s-au aplecat de data aceasta asupra cunoscutului dialect numit idis.

Dupa cum au mai demonstrat in nenumarate randuri colegii de la centrul de traduceri legalizate Craiova, istoria unei limbi este strans legata de cea a poporului care o vorbeste. In secolul al X-lea, o cultura ebraica distincta s-a format in centrul Europei, numita Ashkenazi, luandu-si numele de la denumirea biblica a nordului Europei si Germaniei. In timp, aceasta cultura a migrat masiv si spre estul Europei.

Ce limba anume vorbeau evreii din centrul Europei in primele secole ale perioadei medievale nu este clar inca. Se pare ca vorbeau o forma de aramaica, iar limba ebraica propriu-zisa era destinata exclusiv ceremoniilor sacre, fapt care i-a perpetuat aproape nealterata forma pana in perioada contemporana (poveste relatata acum ceva timp de expertii in traduceri ebraica Craiova). Este posibil ca evreii sa fi folosit intens si greaca, limba a culturii si comertului (ceva ce ne-a confirmat si colegul de la traduceri greaca Craiova), fapt atestat de originea unor nume ebraice din acea perioada.

Ca membrii ai unei comunitati mai ample, evrei Ashkenazi vorbeau bineinteles si germana regiunilor unde se gaseau, mai precis, germana inalta (daca acest adjectiv poate pareau ciudat, traducatorii de germana Craiova ne-au explicat ca se refera la forma de germana vorbita in zonele muntoase centrale si sudice ale tarii, extinzandu-se si spre Luxemburg sau Austria).

Din combinatia tuturor acestor limbi a rezultat idis (origine explicata si prin nume, care s-ar putea traduce prin “ebraico-german”). Cristalizarea acestui dialect s-a definitivat pana in secolul al XIII-lea, din timpul caruia dateaza si prima marturie scrisa in idis, o carte de rugaciuni, numita mahzor (1272).

Din punct de vedere al morfologiei, idis prezinta multe similaritati cu germana, dar si unele influente slave sau ebraice.

Cat priveste alfabetul, in idis se scrie cu cel ebraic, ale carui litere sunt utilizate fonemic, pentru a reda fie consoane, fie vocale, in functie de context. Cuvintele provenite direct din aramaica sau ebraica isi pastreaza modul de scriere consonantic.

In prezent, se estimeaza ca exista in jur de trei milioane de vorbitori de idis, raspanditi in SUA, Rusia, Ucraina, Israel si multe alte tari.

Sursa imagine: www.brooklynpaper.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Limba armenilor

Armenian

Expertii in traduceri din Craiova isi continua neobositi periplul prin minunata aventura a limbilor si alfabetelor, iar de data aceasta s-au oprit asupra unei civilizatii aparte, poarta intre Orient si Occident, care a fost disputata intens intre acestea: Armenia.

Ca limba, armeana apartine familiei indo-europene, in prezent existand aproximativ 6,5 milioane de vorbitori, concentrati in Armenia (“Hayastan” in original, “Armenia” fiind o denumire de provenienta greaca, asa cum au confirmat expertii in traduceri de greaca din Craiova) si in regiunea Nagorno-Karabah din sudul Muntilor Caucaz. Armeana se mai vorbeste de catre grupuri din Rusia, Georgia, Ucraina, Turcia, Iran, Cipru, Polonia si Romania.

Nu se stiu foarte multe despre limba armeana inainte de a aparea pentru prima data in forma scrisa in secolul V, desi populatia armenilor apare mentionata in izvoare si inscriptii inca din secolul VI i.Hr. Tipul de armeana vorbita si scrisa in secolul V este cunoscut ca “armeana clasica” (“Grabar”). Contine numeroase imprumuturi din limbile civilizatiilor cu care a intrat in contact: parta, greaca, latina si unele limbi semitice din Asia Mica. Grabar a continuat sa fie folosita ca limba literara pana in secolul XIX.

Cele doua forme (estica si vestica) ale limbii armene moderne au aparut in secolul XIX, cand tinutul Armeniei a fost impartit intre Rusia si Imperiul Otoman (expertii in traduceri autorizate din Craiova confirma ca in functie de contextul in care evolueaza vorbitorii unei limbi, se transforma in mod corespunzator si aceasta). In prezent, armeana estica este vorbita in Armenia, Nagorno-Karabah, Georgia si Iran, iar armeana vestica este limba armenilor raspanditi in diverse alte tari ale lumii.

Alfabetul armean (foarte apreciat de traducatorii autorizati din Craiova pentru eleganta literelor) are de asemenea o poveste interesanta. Spre sfarsitul secolul IV, regele Vramshapuh al Armeniei i-a cerut lui Mesrop Mashtot, un inalt sfetnic si stralucit carturar, sa creeze un alfabet nou, deoarece cel vechi, derivat din scrierea cuneiforma, nu se potrivea cu practicile religioase ale noii biserici crestine armene.

Mesrop Mashtot a calatorit la Alexandria, unde a studiat diverse principii de scriere si a ajuns la concluzia ca alfabetul grec era cel mai bun, deoarece exista o corespondenta de aproape unu la unu intre sunete si litere. Folosind acest model, a creat un nou alfabet cu care s-a intors in Armenia, unde a fost intampinat cu entuziasm, de atunci, Mesrop Mashtop ramanand in memoria armenilor cu aura unui erou civilizator. Prima traducere a Bibliei in armeana a fost realizata in 405, urmata la scurt timp de numeroase alte lucrari.

In prezent, alfabetul armean se scrie si se citeste de la stanga la dreapta, foloseste des ligaturile si are 38 de litere, dintre care multe servesc si drept numere.

Sursa imagine: www.onewaytour.am

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.