Alfabetul berberilor – Tifinagh

tifinagh

Au inceput simularile la diverse examene si, inevitabil, dupa cum au remarcat colaboratorii de la traduceri araba Craiova, au aparut si lamentatiile profesorilor la adresa modului defectuos cum scriu elevii. Aceste stiri, in esenta neplacute, le-au readus aminte traducatorilor de araba din Craiova ce inventie minunata este scrisul si s-au gandit sa se aplece asupra unui alt alfabet utilizat pe mapamond si, astfel, au ales Tifinagh.

Tifinagh este un sistem de scriere utilizat pentru a reda limbile berbere (colaboratorii de la traduceri limbi orientale Craiova au precizat ca au folosit pluralul, deoarece zona geografica in care sunt raspanditi acesti vorbitori este foarte larga, cuprinzand Algeria, Marocul, Mali, Libia sau chiar parti din nordul Burkinei Faso sau Mauritaniei). Interesant este ca dovezi ale utilizarii acestui alfabet s-au gasit pana si in Insulele Canare.

Originea numelui Tifinagh nu este clar elucidata, dar exista un oarecare acord intre specialisti, care sustin ca ar proveni dintr-o forma de feminin plural al cuvantului “punica” (in latina “punicus”), la care s-ar adauga prefixul berber “ti-“. Tifinagh ar inseamna astfel “litere punice”.

Exista doua variante de Tifinagh: cea estica, mai dezvoltata si cea care a fost descifrata in mare parte (22 din 24 de litere), si cea vestica, mai primitiva, utilizata de-a lungul coastei mediteraneene si care are 13 litere suplimentare.

Alfabetul Tifinagh este unul de tip Abjad, adica nu are vocale, si se distinge prin formele literelor, care prezinta o geometrie impecabila (unghiuri drepte, puncte sau cercuri).

Desi foarte popular, pana recent, acest alfabet nu beneficia de statut oficial, insa, incepand cu 2003, in Maroc o forma moderna numita Neo-Tifinagh a fost autorizat ca alfabet berber oficial. In Algeria, aproape toate publicatiile berbere folosesc Neo-Tifinagh, iar in Libia, dupa caderea regimului lui Gaddafi, autoritatile au inceput sa arate deschidere fata de utilizarea sa il contexte publice.

Sursa imagine: www.dimadimaraja.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Odia si povestea ei

regiunea unde se vorbeste odia

A fost un moment cand colaboratorii de la traduceri limbi orientale Craiova s-au aplecat asupra multitudinii limbilor care se vorbesc in tara sub-continent India. Pentru ca incredibila varietate lingvistica a acestei civilizatii milenare nu le-a permis sa intre in detalii atunci, si-au promis sa revina macar asupra limbilor mai importante, pentru a le afla povestea. Astfel, traducatorii de limbi orientale din Craiova au ales de data aceasta Odia.

Odia este o limba indiana care apartine ramurii indo-ariene a limbilor indo-europene si este limba dominanta in statul Odisha, unde vorbitorii nativi reprezinta 80% din populatie. Mai este vorbita, de asemenea, in Bengalul de Vest, Jharkhand, Chhattisgarh si Andhra Pradesh. Se estimeaza ca exista 30 de milioane de vorbitori numai in India si in jur de 45 de milioane in intreaga lume. Exista un numar considerabil de vorbitori de Odia in tarile invecinate, precum Indonezia sau Bangladesh.

La un asa mare numar de vorbitori, colaboratorii de la traduceri hindi Craiova au mentionat ca este firesc ca Odia sa aiba mai multe dialecte; Mughalbandi Odia este considerata varianta standard, in special datoria traditiei literare.

Referitor la acest aspect, Odia este recunoscuta ca fiind o limba prin excelenta literara, fiind folosita ca medie de nenumarati poeti, dintre care se remarca Jayadeva, autorul poemului epopeic Gita Govinda, care descrie dragostea divina dintre zeul Krishna si zeita Radha.

Odia este considerata una dintre limbile clasice ale Indiei si pentru ca nu a imprumutat masiv din alte limbi si si-a dezvoltat un lexic propriu.

Din punct de vedere morfologic, spre deosebire de Hindi, Odia a pastrat cele mai multe cazuri ale substantivelor din sanscrita, desi nominativul si vocativul au fuzionat, ca si dativul si acuzativul.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

 

Inainte de Gutenberg – Jikji

jikji

Anul trecut, colaboratorii de la biroul de traduceri limbi orientale Craiova va povesteau despre programul Memory of the World al UNESCO, acea minunata initiativa de a conversa comori documentare ale omenirii. Documentandu-se, traducatorii de limbi orientale din Craiova au constatat ca, legat de acest program, exista si un premiu special, intitulat Jikji, astfel ca s-au intors asupra lui pentru a-l studia mai temeinic.

Premiul Jikji a fost instituit in 2004 de UNESCO in parteneriat cu guvernul Coreei de Sud pentru a celebra inscrierea unui document esential al culturii coreene in registrul programului Memory of the World in 2001 si a rasplati eforturile institutiilor care contribuie la conversarea mostenirii documentare a umanitatii.

Jikji, documentul care da si numele premiului, este unul de o importanta esentiala in cultura universala, au mentionat traducatorii de limbi asiatice din Craiova, deoarece este recunoscut ca fiind primul volum tiparit cu litere metalice mobile. Aparitia sa este datata in jurul anului 1377, ceea ce il face cu peste 70 de ani mai vechi decat Biblia tiparita de Gutenberg (datata 1452-1455).

Titlul volumului, Jikji, se poate traduce prin “Antologia invataturilor marilor calugari budisti zen”. Paternitatea lucrarii este atribuita calugarului budist Baegun, iar locul publicarii a fost templul Heungdeok din Cheongju.

Jikji contine o compilatie de extrase din scrierile unor calugari budisti remarcabili, acoperind o perioada de mai multe generatii. Scopul sau era unul didactic, acela de a-i ajuta pe elevi in mai buna intelegerea a preceptelor budismului, in acel moment religia oficiala a Coreei de sub dinastia Goryeo.

Din nefericire, cea mai mare parte a volumului tiparit cu litere metalice (deoarece mai exista versiuni tiparite pe baza unei matrite de lemn) s-a pierdut. Partea care a supravietuit pana in zilele noastre se gaseste in departamentul de scrieri orientale de la Biblioteca Nationala Franceza. Cel care a adus volumul in Franta a fost Victor de Plancy, un atasat la ambasada franceza din Seul la inceputul secolului a XX-lea.

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.