Proverbe friziene

Pentru ca se apropie sfarsitul saptamanii, colaboratorii de la biroul de traduceri olandeza Craiova cauta sa intre treptat in starea de relaxare propice unui weekend. Ca metoda de relaxare au intotdeauna explorarea intelepciunii seculare a popoarelor mapamondului, asa ca traducatorii de olandeza din Craiova s-au aplecat asupra unor proverbe friziene:

As de kat fan hûs is, tilt de mûs de sturt omheech – Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa.

Bergen moetsje inoar net, mar minsken wol – Muntii nu se intalnesc unii cu altii, dar oamenii da.

Dy’t swijt, stimt ta, seit ja – Cei care nu reactioneaza accepta.

En blinn hänn fánt ock en kjárl – Chiar si porcul orb mai dezgroapa ghinda din cand in cand.

It is in minne fûgel dy’t syn eigen nêst besmoarget – Nu-ti spala rufele murdare in public.

Meet drymael, eer gy éens snydt – Masoara de trei ori, taie o data.

Nüms kan twe heren denen – Nimeni nu poate sluji la doi stapani.

Yn troebel wetter is ‘t goed fiskjen – E bun pescuitul in ape agitate.

Sefte hannen meitze stionckende wounen – Doctor bland, rani infectate.

Sa heit, sa soan – Asa tata, asa fiu.

It giet jin ta it iene ear yn en ta ‘t oare ear wer út – Sfatul de care ai nevoie e cel pe care nu-l asculti.

Sursa imagine: www.pixabay.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Olandezii si umorul lor lingvistic

Vremea ii doboara pe multi, insa nu si pe colaboratorii de la biroul de traduceri olandeza Craiova, care au metode diverse de a-si sustine moralul. Unul dintre acestea a fost sugerat de catre unul dintre traducatorii de olandeza din Craiova si anume explorarea catorva cuvinte olandeze foarte pitoresti din punct de vedere lingvistic, dar si semantic:

Schoonmoeder – mama vitrega (traducerea literala ar fi “mama curata”, asa ca ne oprim aici cu interpretarile);

Merenneuker – o persoana chichiricioasa (in traducere ar fi ceva gen “persoana care abuzeaza de furnici”, dar mai rau);

Buitenbeentje – un inadaptat (in traducere ar fi “un mic picior in lateral”);

Voorpret – acea senzatie de entuziasm care preceda un eveniment distractiv (literal, s-ar putea traduce drept “pre-distractie”);

Stofzuiger – Aspirator;

Piepschuim – spuma poliuretanica (traducerea ar fi “spuma care schelalaie”);

Aardappel – cartof (in traducere ar fi “mar de pamant”);

Kippenvel – a ti se face pielea de gaina (suprinzator, expresia din olandeza este similara cu aceea din romana);

Handschoenen – manusi (in traducere ar fi “pantofi de maini”);

Bleekscheet – fata palida (traducerea literala e prea rea pentru a fi redata aici).

Sursa imagine: www.mapio.net.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Conditii de calatorie in Africa de Sud

Ca multe persoane deja viseaza la concediile ce vor veni curand nu mai este o supriza pentru colaboratorii de la biroul de traduceri olandeza Craiova, care si-au facut o ocupatie din a se delecta cu alegerile tot mai exotice din acest punct de vedere. Astfel, traducatorii de olandeza Craiova au remarcat ca o destinatie care apare printre preferinte, in ciuda departarii, este Africa de Sud, asa ca s-au hotarat sa prezinte cateva conditii care caracterizeaza o calatorie in aceasta tara:

Cetatenii romani pot calatori in Africa de Sud pe baza unei vize obligatorii de intrare. Aceasta se obtine numai de la misiunile diplomatice ale Africii de Sud acreditate in strainatate si are o valabilitate de 3 luni.

In cazul in care sederea are nevoie de prelungire, aceasta se va realiza in Africa de Sud, fara modificarea tipului acestuia, iar cererile trebuie depuse cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea vizei.

In cazul in care formalitatile de prelungire a termenului de sedere nu sunt efectuate la timp, exista riscul ca persoana in cauza sa fie declarata indezirabila si sa i se interzica intrarea in Africa de Sud pe o perioada de 5 ani.

Daca intrarea in Africa de Sud se face in vederea deplasarii intr-o alta tara de destinatie, este nevoie de viza de tranzit sud-africana.

Cateva aspecte foarte importante sunt cele legate de calatoria minorilor; in cazul in care acestia sunt insotiti de ambii parinti, este nevoie, pe langa pasapoartele valabile, si de certificatul de nastere al minorului, modelul nou, care include si numele ambilor parinti. In cazul in care minorii sunt insotiti doar de unul dintre parinti (sau de niciunul), persoana insotitoare va trebuie sa prezinte acordul parintilor pentru calatoria minorului in strainatate, tradusa in limba engleza si supralegalizata, cu o valabilitate de minim 4 luni de la data intocmirii.

De asemenea, se recomanda incheierea unor asigurari de calatorie si medicale.

Pentru mai multe detalii referitoare la calatoria in Africa de Sud, puteti consulta site-ul Ministerului Roman al Afacerilor Externe.

Sursa imagine: www.pxleyes.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

Doua formule magice

thankyou

Din discutii in discutii, colaboratorii de la biroul de olandeza Craiova au ajuns la o controversa: care sunt cuvintele magice pe care un om care calatoreste in strainatate ar trebui sa le stie, pentru a supravietui oricarei situatii de comunicare. Argumentele au curs rapid intre traducatorii de olandeza din Craiova, insa parerile s-au stabilizat asupra a doua expresii: “Va rog” si “multumesc”. Ca sa nu ramana doar la acest stadiu, colaboratorii de la biroul de traduceri neerlandeza Craiova va prezinta aceste expresii in diverse limbi ale mapamondului:

Armeana: Va rog – Khndrum yem; Multumesc – shnorhakalut’yun

Catalana : Va rog – Per favor; Multumesc – Gràcies

Ceha: Va rog – Prosím; Multumesc – Díky

Greaca: Va rog – Parakaló; Multumesc – Ef̱charistíes

Hindi: Va rog – Kr̥payā; Multumesc – Dhan’yavāda

Irlandeza: Va rog – le do thoil; Multumesc – Go raibh maith agat

Lituaniana: Va rog – Prašom; Multumesc – Dėkoju

Maghiara: Va rog – Kérem; Multumesc – Köszönöm

Portugheza: Va rog – Por favor; Multumesc – Obrigado

Thailandeza: Va rog – Kruṇā; Multumesc – K̄hxbkhuṇ

Sursa imagine: www.nomensa.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Codex Seraphimianus

codex_seraphinianus

Pasiunea pentru manuscrise misterioase a colaboratorilor biroului de interpreti din Craiova este binecunoscuta; prin intermediul ei v-am povestit despre manuscrisul Voynich sau despre manuscrisul Rohoncz, care dau de furca specialistilor si profanilor de zeci si sute de ani. Gasind un moment de respiro, traducatorii specializati din Craiova au revizitat aceasta pasiune si ne-au adus povestea unui alt mister: Codex Seraphimianus.

Acest manuscris nu are o vechime asa de mare precum celelalte descrise de colaboratorii biroului de traduceri acte din Craiova, deoarece a fost publicat in 1981 de catre un artist italian polivalent, Luigi Serafini, care mai activa si in domeniul arhitecturii sau al designului industrial. De la autorul sau, care l-a lucrat intre 1976 si 1978, isi ia Codex Seraphimianus numele.

Codexul are 360 de pagini (numarul variaza si in functie de editie) si a atras atentia prin bogatia si exuberanta ilustratiilor. Tematic, manuscrisul pare a fi organizat enciclopedic, fiecare dintre capitole tratand un subiect separat si bizar: flori si copaci care ies singuri din radacini si migreaza, versiuni suprarealiste de animale precum hipopotamul sau rinocerul, alte creaturi bipede si nemaivazute, notiuni de chimie si de fizica redate in chei abstracte si enigmatice, mecanisme si masini la fel de ciudate, scene religioase si istorice care nu pot fi identificate cu precizie, jocuri si intreceri – intelectuale si atletice – in acelasi ton de bizarerie cu restul manuscrisului. Niste colegi pasionati de arta de la traduceri olandeza Craiova au asemanat stilul acestor desene cu acelea ale lui Hieronymus Bosch sau M.C. Escher.

Ce a atras atentia colaboratorilor firmei de traducatori specializati din Craiova a fost sistemul de scriere care insoteste aceste ilustratii. Aparent, acesta urmeaza sistemele de scriere latine (cu orientare stanga dreapta), desi unele litere apar doar la inceputul sau finalul unor cuvinte, o caracteristica a sistemelor de scriere semitice. In privinta modului cum arata literele, colaboratorii pe traduceri sanscrita Craiova au precizat ca prezinta vagi asemanari cu alfabetele din familia Sinhala.

Ca si in cazul celorlalte manuscrise, si Codex Seraphimianus a suscitat discutii intre cercetatori, dar, spre deosebire de celelalte, autorul a fost mai clar referitor la intentiile sale. In cadrul unei conferinte relativ recente, a declarat ca isi doreste ca oricine ii rasfoieste lucrarea sa simta aceeasi senzatie de nedumerire si de interes pe care o are un copil cand vede o carte scrisa, pe care nu o intelege, dar stie ca e importanta pentru adulti.

Sursa imagine: www.wired.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Olandeza din Africa – Afrikaans

afrikaans

Discutand despre evenimentele care au marcat anul care s-a incheiat de curand, colaboratorii biroului de traduceri legalizate din Craiova au ajuns si la moartea celui care a inspirat generatii intregi, Nelson Mandela. Aruncand o privire asupra vietii si activitatii acestei longevive si ilustre personalitati, traducatorii autorizati din Craiova s-au simtit ispititi sa ne ofere mai multe detalii si despre o limba aparte din Africa de Sud – Afrikaans.

Afrikaans face parte din familia limbilor germanice vestice si deriva din olandeza, fata de care a inceput sa se dezvolte independent incepand cu secolul al XVIII-lea. Colaboratorii pe traduceri olandeza Craiova ne-au precizat ca Afrikaans se vorbeste cu precadere in Africa de Sud si Namibia, existand vorbitori si alte tari precum Botswana, Zimbabwe, Lesotho si state din afara continentului african, unde s-au stabilit comunitati provenind din ce numim astazi coltul sudic al Africii. Aproximativ 10 milioane de oameni vorbesc Afrikaans ca prima sau a doua limba si alte cateva milioane au cunostinte lingvistice de baza.

Afrikaans provine din diversele dialecte de olandeza vorbite de catre colonistii care s-au stabilit treptata in zona. In mod firesc, a imprumutat cuvinte din limbile cu care a interactionat, precum portugheza, limbile Bantu, Malay sau Khoisan, dar, cu toate acestea, baza vocabularului ramane olandeza. Traducatorii de olandeza Craiova ne-au mentionat ca un vorbitor de Afrikaans il intelege fara probleme pe un olandez, in timp ce acesta are nevoie de ceva timp pentru a se acomoda cu specificul Afrikaans.

Incepand cu 1815, Afrikaans a inceput sa se impuna in fata limbii Malay, utilizata pana atunci in scolile musulmane din Africa de Sud. Initial era scrisa cu ajutorul alfabetului arab, trecerea catre cel latin realizandu-se in jurul anului 1850. Apoi, in 1875, un grup de vorbitori de Afrikaans din Cape Town au format societatea Genootskap vir Regte Afrikaanders, menita contribui la popularizarea limbii, publicand gramatici, dictionare si carti istorice si religioase. Interesul pentru Afrikaans a sporit considerabil in primii ani ai secolului al XX-lea, iar in 1925 a recunoscut Afrikaans drept o limba separata, nu doar ca o versiune a olandezei.

Din punct de vedere lingvistic, Afrikaans prezinta cateva particularitati interesante, printre care faptul ca nu exista o distinctie intre infinitivul si prezentul verbelor, cu exceptia lui “a fi” si “a avea”, precum si existenta dublei negatii, absenta ca structura in limbile germanice, asa cum ne-a atras atentia de atatea ori colegul de la traduceri documente engleza Craiova.

Sursa imagine: www.lmp.ucla.edu.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Propria limba si rudele ei

Micrela

Cititorul fidel al blogului centrului de traduceri autorizate din Craiova le-a ridicat din nou mingea la fileu traducatorilor de limbi straine din Craiova si le-a solicitat informatii despre diversele site-uri care ofera posibilitatea de a invata in mod individual o limba straina. Colegii de la biroul de interpretare Craiova regreta ca nu au apucat inca sa studieze indeajuns problema, dar le pot oferi cititorilor informatii despre o initiativa interesanta.

In cursul navigarilor internautice de documentare, traducatorii de olandeza din Craiova au descoperit un website – www.micrela.nl – rod al eforturilor comune ale Universitatii din Groningen si ale Netherlands Organisation for Scientific Research, care isi propune sa masoare cat de inteligibile sunt limbile inrudite pentru vorbitorii lor. Proiectul, dupa cum se arata, este o initiativa academica menita sa sporeasca gradul de cunoastere a inteligibilitatii mutuale in cadrul Uniunii Europene si sa contribuie astfel la realizarea dezideratului acesteia “unitate in diversitate”.

Site-ul se prezinta sub forma unui test care se parcurge treptat, iar un aspect din start pozitiv sesizat de colega de la traduceri spaniola Craiova este ca limbi disponibile pentru a fi selectate sunt si limbi minoritare din Europa, cum ar fi catalana. In continuare exista o rubrica administrativa in cadrul careia trebuie completate eternele campuri referitoare la gen, domiciliu, loc de nastere, limba materna s.a.m.d. Membrii firmei de interpretariat din Craiova va recomanda sa le completati totusi cu informatii reala, pentru ca testul care urmeaza si rezultatele acestuia sunt personalizate exact in functie de aceste aspecte.

Partea interesanta incepe acum. La un moment dat, se cere utilizatorului sa bifeze cat de frumoase i se par anumite limbi. Colegul de la traduceri germana Craiova a fost foarte incantat sa vada ca limba in care este specializat este unanim considerata frumoasa, contrar trendului de pe Internet, care, prin caricaturi si scurte videoclipuri, stigmatizeaza pe nedrept aceasta nobila limba.

Varful de interes fata de acest test a fost atins in cadrul a doua etape in care utilizatorilor li se cere sa recunoasca anumite limbi dupa ascultarea catorva fragmente si sa incerce sa traduca intr-un timp cat mai scurt cuvinte dintr-o limba pe care declarasera ca nu o cunosc.

Concluzia traducatorilor specializati din Craiova a fost ca inteligibilitatea mutuala intre limbile Europei este considerabila, dar mai exista si acele mici diferente care sporesc farmecul universului lingvistic al acestui continent.

Sursa imagine: www.globalbydesign.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.