Limbile zapotece si povestea lor

Apogeul perioadei vacantelor ii ajuta si pe colaboratorii de la biroul de traduceri spaniola Craiova, care mai gasesc astfel cate un ragaz sa isi cultive pasiunea de a explora varietatea lingvistica a mapamondului. Cautand detaliile despre limbile vorbite in Mexic, traducatorii de spaniola din Craiova s-au oprit asupra grupului de limbi zapotece.

Limbile zapotece sunt un grup de limbi mezo-americane strans inrudite intre ele, apartinand familiei de limbi Oto-Manguean. Vorbitorii, in numar de aproximativ 500 000, apartin populatiei eponime, care este concentrata in tinuturile inalte din sud-vestul si centrul Mexicului. Principala zona unde se vorbesc limbile zapotece este statul Oaxaca, comunitati semnificative de vorbitori existand si in statele invecinate Puebla, Veracruz si Guerrero. Migratia mexicana peste granita de nord a condus la formarea unor comunitati de vorbitori si pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Aproape toti vorbitorii de limbi zapotece sunt fluenti si in spaniola.

Desi inrudite, limbile zapotece variaza intr-atat, incat unele nu sunt inteligibile cu altele, iar guvernul mexican recunoaste in mod oficial existenta a peste 60 de forme ale acestor limbi.

Limbile zapotece sunt, in general, impartite in patru mari categorii: Zapoteco de Sierra Norte (varianta nordica), Zapoteca din zonele de vale, Zapoteco de la Sierra Sur (varianta sudica) si Zapoteca istmica.

Dificultatea plasararii acestor limbi in categorii si a compararii lor vine si din faptul ca sunt limbi tonale, iar modul cum aceste tonuri functioneaza variaza enorm.

Si din punct de vedere gramatical, limbile zapotece variaza; o caracteristica prezenta in aproape toate variantele este un sistem de pronume de persoana a III-a care se bazeaza pe clase de substantive: copii, animale, obiecte neinufletite.

Sursa imagine: www.zapotectrek.weebly.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Advertisements

Proverbe basce

tara-bascilor

Atata agitatie este in lume in aceste momente, incat colaboratorii de la biroul de traduceri spaniola Craiova au simtit nevoia sa se intoarca la intelepciunea ancestrala a popoarelor lumii. Ca urmare, traducatorii de spaniola din Craiova s-au gandit sa compileze cateva proverbe din Tara Bascilor.

Bat izatea hobe, bi itxo egitea baino – Mai bine sa ai una decat sa astepti doua.

Adiskidegabeko bizitza, auzogabeko heriotza – Viata fara prieteni e ca moartea fara vecini.

Eguzkia nora, zapiak hara  – Unde e soare, acolo sa-ti intinzi rufele.

Osasuna, paregabeko ondasuna – Sanatatea e mai presus de bogatie.

Alferrak, beti lanez beterik – Oamenii lenesi sunt intotdeauna ocupati.

Bururik ez duenak, txapel-beharrik ez – Cei care n-au cap n-au nevoie nici de palarie.

Arrotz-herri, otso-herri – Un tinut strain este un tinut cu lupi.

Askoren mina, tontoen atsegina – Prostii gasesc consolare in suferintele altora.

Hegaztia airerako, gizona lanerako – Pasarile sunt facute sa zboare si oamenii sa munceasca.

Azeria solas ematen zaukanean ari, gogo emak heure oiloari – Cand vulpea intra in vorba cu tine, fii cu ochii pe gaini.

Sursa imagine: www.mustseeplaces.eu.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Interjectii spaniole

spanish_interjections

Era telenovelelor pare a fi trecut, se incumeta sa afirme colaboratorii de la traduceri spaniola Craiova, insa era o vreme cand impactul lor se resimtea chiar si in modul de a vorbi al privitorilor impatimiti. In amintirea acelor vremuri, traducatorii de spaniola din Craiova au compilat cateva interjectii in spaniola:

Vale – folosita in Spania pentru a exprima ceva similar cu “bine” sau “ok”.

Órale – folosita in spaniola mexicana pentru a exprima “bine” sau “ok”.

Que pena! – Ce pacat!

Guau – folosita pentru a exprima fie “Uau!”, fie “ham” (latratul unui caine), in functie de context.

Buena suerte! – Mult noroc!

Arriba – literal inseamna “sus”, insa este folosita si pentru a exprima aprobarea sau entuziasmul (cum ar fi “Arriba Espana!”, adica “Traiasca Spania!”)

Caspita – folosita pentru a exprima admiratia, cum ar fi “Super!”.

Caramba – La naiba!

Che – folosita in Argentina sau Uruguay pentru a reda un apelativul “frate”.

Ay de mí! – Vai de mine!

Ándale! – Hai!

Ojalá! – Asa sper! (sau, mai apropiat de sensul spaniol – “Sa dea Domnul!”)

Sursa imagine: www.eyeonspain.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Gascona si povestea ei

gasconia

Cand vine vorba de literatura, colaboratorii de la traduceri spaniola Craiova sunt interesati de tot ce e nou, insa uneori se si intorc asupra unor carti ale copilariei, care incanta chiar si la multi ani de la prima citire. Un exemplu a fost Cei trei muschetari de Alexandre Dumas tatal, fapt care a suscitat interesul catorva dintre traducatorii de franceza din Craiova sa afle particularitati despre limba lui d’Artagnan, patimasul gascon care vine la Paris, isi face prieteni si dusmani, iubeste si se dueleaza.

Gascona este un dialect al occitanei (denumita si langue d’oc), care, la randul ei face parte din familia limbilor romanice si este vorbita in regiunile Gasconia si Bearn din Franta, precum si in Valea Aran din Catalonia. In lume exista aproximativ 250 000 de vorbitori de gascona.

Traducatorii de spaniola din Craiova au precizat ca araneza (varianta gasconei din Catalonia) a fost puternic influentata de spaniola si catalana si, ca urmare, a suferit modificari care au distantat-o putin de gascona standard.

Exista mai multe sub-dialecte ale gasconei: gascona garoneza (zona raului Garonne), gascona sudica si gascona intermediara.

Originea gasconei este inca neclara, insa exista o teorie cu multi adepti, potrivit careia ar fi derivata din limba bascilor, limba care se vorbea in zona Pirineilor inainte ca stapanirea roman sa aduca latina in aceasta parte a Europei. Un argumente de ordin lingvistic ar fi insusi numele “gascona” care provine din radacina latina “vasco/vasconem”, aceeasi care a dat in zilele noastre numele limbii basce.

Desi inca mai exista vorbitori curenti si persoane care inteleg gascona, utilizarea acesteia a scazut in ultimii ani, o cauza fiind si ca nu este transmisa intens generatiilor mai tinere.

Sursa imagine: www.wikimedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Cuvinte din Spanglish

Spanglish2

Ziua copilului a trecut, insa colaboratorii de la biroul de traduceri spaniola Craiova s-au gandit sa mai ramana copii putin si sa se amuze. Cum? Cu un domeniu care le este la indemana si care, desi altminteri serios, nu poate sa nu smulga cateva zambete: Spanglish. Aceasta combinatie de engleza si spaniola este deja un veritabil fenomen lingvistic, iar traducatorii de spaniola din Craiova s-au gandit sa va ofere cateva exemple simpatice:

Updatear – a actualiza (un program informatic)

Googlear/Gugulear – a cauta pe Google

Clickear – a da click pe un link

El mouse – mouse-ul calculatorului

Estas ready? – esti gata?

Chequear – a verifica

Creepear/Cripi – a pandi pagina de Facebook a cuiva

A full – la intensitatea maxima/pe deplin

El shopping – traducatorii de portugheza din Craiova au considera ca nu e necesar sa traduca acest cuvant

Jamberger – hamburger

Parquear – a parca

Lonchear/Lonchar – a lua pranzul (de la cuvantul “lunch” din limba engleza)

Sangweesh – Sandwitch

Sursa imagine: www.languagetrainers.co.uk.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Un limbaj aparte – Quipu

Quipu

Ce-am fi facut, daca nu ar fi existat comunicarea lingvistica? se intreaba uneori colaboratorii de la biroul de traduceri spaniola Craiova, in momentele cand se lasa prada consideratiilor de ordin filosofic si speculativ. Raspunsul pe care il dau aproape invariabil unii dintre colaboratorii de la traduceri portugheza Craiova este ca oamenii ar fi gasit alte si alte forme de a-si transmite informatiile, dar si gandurile, temerile si pasiunile.

Ca exemplu, traducatorii de spaniola din Craiova au invocat un astfel de sistem, provenind chiar din aria culturala a limbii de care se ocupa. In America latina se mai pastreaza inca vagi traditii ale unui mod de trasmitere a informatiilor, bazat pe corzi si funii din bumbac sau lana de lama impletite, astfel incat nodurile lor sa reprezinte informatii inteligibile pentru destinatari, conform unui cod cunoscut dinainte.

Numele acestui original sistem de comunicare este “quipu”, forma spaniola a unui cuvant derivat din varianta Cuzco a limbii Quechua (limba stravechii populatii Inca) si traduce chiar prin “nod”.

Transmiterea de informatii pe baza de quipu a cunoscut cea mai larga raspandire in perioada de inflorire a imperiului incas, care a dominat zona andina a Americii de Sud intre 1450 si 1532. Dupa cucerirea spaniola, quipu a disparut treptat din uzul general, fiind inlocuit cu sistemul de scriere latin european, insa s-a pastrat in satele izolate ale bastinasilor, ca relicve ale trecutului sau ca obiecte de rit funerar.

Vechii Inca foloseau aceste quipu pentru a strange si pastra diverse date referitoare la populatie, taxe sau efective militare. Corzile contineau valori numerice codate cu ajutorul nodurilor intr-un sistem zecimal. Un quipu putea contine de cateva pana la 2000 de corzi.

Unii cercetatori sustin, pe baza unor descoperiri destul de sumare, totusi, ca sistemul quipu se folosea si in scop literar, pentru a reda nume de locuri sau de persoane cu ajutorul unor valori, ceva similar cu un cod postal din prezent.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

 

 

Expresii spaniole de tot hazul

spanish_phrases

Colaboratorii de la biroul de traduceri rapide Craiova si-au propus sa evite dezbaterile politice care se ascut pe masura ce ziua alegerilor se apropie, asa ca au hotarat sa traga la sorti, iar acela pe care zeita Fortuna il desemneaza, sa ii amuze pe restul cu un subiect din domeniu. Paiul cel scurt a fost tras de unul dintre colaboratorii de la traduceri spaniola Craiova, care a tinut sa-si indeplineasca sarcina prezentand fraze haiose si cu talc din limba lui Cervantes:

Con el dinero baila el perro – Cu bani, si cainele danseaza (mai precis, cu bani se poate orice).

El amor es como el WI-FI, a medida que te alejas, pierde intensidad – Dragostea este precum Wi-Fi-ul, pe masura ce te indepartezi, isi pierde din intensitate.

El cambio es inevitable, excepto cuando se trata de de una máquina expendedora – Aici colaboratorul de traduceri legalizate spaniola Craiova a tinut sa precizeze ca exista un joc de cuvinte, deoarece “cambio” se poate traduce si prin “schimbare” si prin “marunt”, de aici si referirea la tonomatele care se incapataneaza sa iti dea restul.

La burocracia es un mecanismo gigante operado por pigmeos – Birocratia este un mecanism gigantic operat de pigmei (no comment).

Para todo mal, mezcal, para toda bien, tambien – Pentru fiecare necaz, beti mezcal (un tip de bautura), pentru fiecare bucurie, asemenea (de remarcat caracterul melodios al aforismului original).

La experiencia es algo que no se tiene hasta poco después de que se necesita – Experienta este ceva ce nu ai decat dupa ce nu mai ai nevoie de ea.

Un buen vecino… es el que no le pone clave al Wi-Fi – Un bun vecin este acela care nu pune parola la Wi-Fi (aceasta tehnologie chiar faca parte din viata noastra, nu-i asa?).

Vale, puedes quedarte a mi lado, siempre que no hables sobre el clima – In regula, poti sa stai langa mine, atat timp cat nu vorbesti despre vreme.

No esperar lo inesperado no hace que lo inesperado se convierta en lo esperado – Asteptarea neasteptatului nu face cumva neasteptatul asteptat?

Sursa imagine: www.speakinglatino.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 2550723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.