Citate despre mesele in familie

Este a doua zi de Paste, iar colaboratorii de la biroul de traduceri ebraica Craiova o petrec in familie, ca multi alti. Pentru ca astfel de reuniuni presupun si multe mese impreuna, traducatorii de ebraica Craiova s-au gandit sa compileze cateva citate despre astfel de agape, cum se numeau in vechime:

There is something profoundly satisfying about sharing a meal. Eating together, breaking bread together, is one of the oldest and most fundamentally unifying of human experiences – Exista o placere profunda in a lua masa impreuna cu altii. A manca impreuna, a rupe painea impreuna este una dintre cele mai vechi si mai unificatoare experiente umane. (Barbara Coloroso)

I had a great childhood, a very close-knit family. We were all overweight, and we had good times eating together, I imagine – Am avut o copilarie minunata, intr-o familie foarte trainica. Eram toti supraponderali, probabil pentru ca ne simteam foarte bine mancand impreuna. (Stephen Furst)

I wonder if I love the communal act of eating so much because throughout my childhood, with four older brothers and a mom who worked in the restaurant business, I spent a lot of time fending for myself, eating alone – and recognizing how eating together made all the difference – Ma intreb oare daca nu cumva faptul ca iubesc comuniunea data de actul de manca impreuna vine din copilarie, cand, cu patru frati mai mari si o mama care lucra la un restaurant, am petrecut mult timp avand grija de propria-mi persoana si mancand singur; asa am ajuns sa recunosc ce important este sa mananci impreuna cu altii. (Thomas Keller)

Change the food in the schools and we can influence how children think. Change the curriculum and teach them how to garden and how to cook and we can show that growing food and cooking and eating together give lasting richness, meaning, and beauty to our lives – Schimbati mancarea din scoli si veti schimba modul cum gandesc copiii. Schimba programa si invatati-i cum sa munceasca in gradina, cum sa gateasca si astfel le veti arata ca a cultiva mancare si a gati si a manca impreuna ne aduc bogatie, sens si frumusete in viata. (Alice Waters)

When we come to the table, we shouldn’t negotiate right away. We should spend time walking together, eating together, making acquaintance, telling each other about our own suffering, without blame or condemnation – Cand ne asezam la masa pentru a negocia, n-ar trebui sa incepem imediat. Ar trebui sa petrecem timp impreuna, sa mancam impreuna, sa ne cunoastem, sa ne spunem unii altora despre ce suferinte am incercat in viata, fara a invinovati sau condamna. (Nhat Hanh)

Sursa imagine: www.muhealth.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Conditii de calatorie in Israel

Canicula nu isi slabeste actiunea nemiloasa, iar colaboratorii de la biroul de traduceri ebraica Craiova stau si se intreaba daca numai ei sunt suferinzi, sau se vor mai fi afland si alti omologi de-ai lor in alte parti ale globului. In acest fel, traducatorii de ebraica din Craiova au inceput sa-si imagineze cat de cald este in aridul Israel si s-au gandit, totodata, sa vada si cateva conditii de calatorie in aceasta tara:

Daca se deplaseaza in Israel in scopuri turistice, cetatenii romani nu au nevoie de viza de intrare pentru o perioada de maxim 90 de zile, intr-un interval de sase luni. Pasaportul trebuie sa fie valabil cel putin sase luni de la data intrarii pe teritoriul statului Israel.

Obligativitatea obtinerii vizei este valabila pentru cei care calatoresc in Israel pentru alte scopuri decat cel turistic: munca, studii sau tratamente medicale.

Ministerul Roman al Afacerilor Externe ii avertizeaza pe cei care intra pe teritoriul Israelului in scop turistic sa nu isi schimbe destinatia calatoriei si sa intreprinda activitati lucrative, deoarece aceasta risca sa fie expulzata in tara de origine si sa i se aplice o interdictie de a intra pe teritoriul acestei tari pentru o perioada cuprinsa intre 7 si 10 ani.

Cetatenii romani care au lucrat in mod legal in Israel in domenii precum agricultura, constructii sau industrie si nu au intampinat probleme de nicio natura, se pot intoarce in Israel in scop turistic numai dupa o perioada de cel putin un an de la data parasirii teritoriului israelian.

De asemenea, persoanele care doresc sa viziteze cetateni straini care lucreaza legal pe teritoriul statului Israel au nevoie sa obtina in prealabil aprobarea din partea autoritatilor israeliene.

Mai multe detalii despre calatoria in Israel puteti gasi site-ul oficial al Ministerului Roman al Afacerilor Externe.

Sursa imagine: www.shropshirestar.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

O veterana a bibliotecilor – Manastirea Sfanta Ecaterina

Scoala generala a inceput pentru unii, liceul a inceput pentru altii si, in curand, va incepe si facultatea pentru cei aflati in aceeasta etapa a vietii lor. Ca urmare, au opinat colaboratorii de la traduceri ebraica Craiova, aceasta ar trebuie sa corespunda unei intensificari a activitatii din biblioteci. Aceasta idee i-a starnit interesul unuia dintre traducatorii de ebraica din Craiova, care a spus povestea uneia dintre cele mai vechi biblioteci functionale din lume, gazduite de Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai.

Manastirea Sfanta Ecaterina se gaseste in peninsula Sinai, care apartine regiunii Sinaiul de Sud, detinuta de Egipt. Desi exista marturii referitoare la existenta unei comunitati monahale in aceasta zona inca din secolul al III-lea, bazele manastirii, asa cum o stim acum, au fost puse intre 548 si 565, din ordinul imparatului Iustinian. Popularitatea ca loc de pelerinaj a acestui lacas religios dateaza din vremea cruciadelor, cand europenii ajunsi in zona au redescoperit manastirea si importanta ei pentru religia crestina.

Biblioteca Manastirii Sfanta Ecaterina din Sinai cuprinde a doua cea mai mare colectie de manuscrise vechi din lume, intrecuta fiind doar de Biblioteca Vaticanului. Manastirea din Sinai adaposteste lucrari in greaca, araba, armeana, copta, ebraica, georgiana si aramaica.

Doua manuscrise celebre isi leaga numele de Manastirea Sfanta Ecaterina. Primul dintre acestea, Codex Sinaiticus, care dateaza din secolul al IV-lea d.Hr., a parasit manastirea in conditii mult timp considerate suspecte, fiind luat de Constantin von Tischendorf, dupa o vizita de cercetare in 1859. S-a stabilit ulterior ca manuscrisul a fost vandut catre tarul Alexandru al II-lea al Rusiei si, dupa ce a schimbat mai multi proprietari, a fost achizitionat de British Museum, fiind acum expus la British Library.

Al doilea monument scris, care se pastreaza pana in prezent la Manastirea Sfanta Ecaterina, este Palimpsestul Sinaitic (zis si Siriac), care consta intr-o traducere in siriaca a celor patru evanghelii.

Sursa imagine: www.atlastours.net.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

 

Alfabetul enohian

Socul Brexitului inca persista, desi incep sa apara explicatii despre decizia majoritatii locuitorilor Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana, dupa cum au inceput sa se dumireasca si colaboratorii de la traduceri ebraica Craiova. Ca sa ramana cumva in domeniul inexplicabilului, traducatorii de ebraica din Craiova au decis sa exploreze un alfabet inventat, utilizat in derularea unor practici magice, numit alfabetul enohian.

Alfabetul enohian denumeste un sistem de scriere utilizat pentru a reda o limba oculta, care se gaseste in jurnalele carturarilor John Dee si Edward Kelley din Anglia secolului al XVI-lea. Kelley era un medium care practica spiritismul si care era asistat de partenerul sau in investigatiile magice. Amandoi au sustinut ca aceasta limba magica si alfabetul corespunzator ei le-au fost revelate de catre ingerii enohieni.

Cei doi practicanti ai artelor oculte nu isi numea limba enohiana, ci foloseau nume precum “limba angelica”, “limba celesta”, “limba sfanta” sau “limba adamica”, toate aceste denumiri indicand faptul ca era vorba despre o limba ante-diluviana, posibil aceeasi pe care Adam si Eva o foloseau in Paradis (existenta unei astfel de limbi era o idee larg raspandita in Anglia acelor vremuri).

Numele de “enohiana” vine de la presupusul patriarh Enoh, care adunase cunoasterea despre aceasta limba celesta in The Book of Loagaeth, pentru a fi impartasita celor demni.

John Dee si Edward Kelley au pretins ca au inceput sa beneficiezi de aceasta onoare cand, in 1583, au primit viziuni cu un careu de 49 X 49 de litere, pentru ca, mai tarziu, sa primeasca si un set de versuri angelice, numite “Claves Angelicae” (Cheiele Angelice), destinate descifrarii codului celor careului anterior.

Alfabetul enohian este scris de la dreapta la stanga si include si semne diacritice, iar literele au echivalente in alfabetul limbii engleze.

Scepticii au adus nenumarate argumente referitoare la lipsa de consistenta a acestui vocabular si la incoerenta sa.

Sursa imagine: www.spelwerx.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Proverbe ebraice

Zilele trec si colaboratorii de la traduceri ebraica Craiova au constatat ca s-a scurs ceva vreme de cand nu s-au mai aplecat asupra intelepciunii seculare a unor diverse popoare. Ca urmare, traducatorii de ebraica din Craiova s-au mobilizat si au compilat cateva proverbe in aceasta limba:

Eyn hanah’tom meid al eesato – Brutarul n-ar trebui sa vorbeasca despre propriul aluat.

Al tistakel baqanqan, ela bemah shebetokho – Nu te uita la borcan, ci la ce e inauntrul lui.

Tov lihiyoth zanav la’arayoth ma’asher rosh lashu’alim – Mai bine sa fii coada la lei, decat cap la vulpi.

Kol hamerachem al achzarim sofo litachzer al rachmanim – Cel ce este milostiv cu cei cruzi va fi crud cu cei milostivi.

Na’eh doresh – na’eh meqayem – Cine cere bine sa indeplineasca bine.

Rahoq meha’ayin, rahoq mehalev – Departe de ochi, departe de inima.

Tsoheq mi shetsoheq aharon – Cine rade la urma rade mai bine.

Merov etzim lo ro’im eth ha’ya’ar – Nu vede padurea de copaci.

Al yithalel hoger kimfate’ah – Cel ce isi leaga armura nu ar trebui sa se laude la fel de mult ca acela care si-o da jos.

Hayim oo’maveth beyad halashon – Viata si moartea sunt in mainile limbii.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

In Cornul Africii

Pentru ca unii membri ai biroului de apostile Haga Craiova au fost de parere ca inca nu au refacut echilibrul in ceea ce priveste atentia acordata limbilor din intreaga lume, cativa colegi de la biroul de apostilare si legalizare Craiova au continuat sa se aplece asupra unor limbi din Africa, dar, furati si de atractia catre continentul asiatic, au ales o limba din extremitatea estica a acestui continent – Tigrinya.

Aceasta limba se vorbeste in Cornul Africii, peninsula africana care se avanta sute de kilometri in Marea Arabiei si care cuprinde Etiopia, Eritreea, Djbouti si Somalia. Tigrinya este o limba semitica vorbita de grupul etnic Tigray-Tigrinya, cantonat cu preponderenta in nordul Etiopiei, dar si in sudul Eritreei. Colegii de la traduceri persana Craiova ne atrag atentia sa nu facem confundam Tigrinya cu Tigre, vorbita de o populatie din vestul Eritreei si care, in ciuda asemanarii de nume, difera foarte mult de limba din Etiopia. De asemenea, colegii de la traduceri ebraica Craiova ne-au mentionat ca Tigrinya se mai vorbeste si in randul comunitatii Beta Israel, care ii cuprinde pe evreii etiopieni, descendentii locuitorilor vechilor provincii Abisinia sau Aksum, in prezent regiunile Amhara si Tigray.

Un aspect demn de luat in seama, semnalat de colegii de la biroul de traduceri acte Craiova, este ca in Tigrinya exista mai multe dialecte, care difera semnificativ din punct de vedere lexical, gramatical sau morfologic, niciunul dintre aceste dialecte nefiind considerat drept standard.

O particularitate a acestei limbi este geminarea (dublarea) unor consoane, cu efecte directe asupra morfologiei; exista cuvinte in Tigrinya care au un sens cand sunt scrise cu o consoana si cu totul altul cand sunt scrise cu doua. Un alt aspect interesant remarcat de traducatorii de persana din Craiova este ca pentru pronumele de persoana a II-a exista o forma speciala de vocativ, menita a atrage atentia interlocutorului.

Ca sistem de scriere, Tigrinya foloseste alfabetul Ge’ez, numit si Etiopian, care este de tip Abugia (traducatorii de ebraica din Craiova promit sa revina asupra acestui concept): fiecare simbol reprezinta un simbol constand dintr-o consoana si o vocala, iar semnele de baza variaza pentru a reda diverse vocale.

Sursa imagine: www.language-museum.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.